Respingerea aderării la Schengen, atacată la CJUE pentru anularea deciziei Consiliului JAI

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Europarlamentarul Eugen Tomac a înaintat instanței europene o sesizare prin care cere anularea votului împotriva aderării României din Consiliul JAI și recunoașterea dreptului țării de a intra în Schengen. 

Votul dat împotriva aderării României la Schengen a fost atacat în instanță FOTO Arhivă
Votul dat împotriva aderării României la Schengen a fost atacat în instanță FOTO Arhivă

„Acțiunea pe care am demarat-o la Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o acțiune în anulare, care își are temeiul în art. 263 din TFUE”, a explicat deputatul european, arătând că acțiunea în anulare are cele mai mari șanse să fie admisibilă

Eurodeputatul PMP a mai explicat totodată că a cerut „Curții să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie, prin care Consiliul decide împotriva aplicării integrale a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România”, deși decizia nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, cum a fost cazul deciziei de primire a Croației, „însă reprezintă în continuare un act atacabil potrivit art. 253 TFUE”

Potrivit șefului PMP, drept urmare, membrii Consiliului JAI vor fi obligați să acorde un vot bazat pe cerințele tehnice de aderare la spațiul de liberă circulație, și nu va mai putea fi dat „un vot politic”, dacă Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene va constata că decizia prin care României i se refuză aderarea la Spațiul Schengen este una nelegală, fiind admisă acțiunea depusă. 

Ce argumente aduce sesizarea șefului PMP: Un stat evaluat negativ poate fi acceptat

Președintele PMP a explicat că principalul argument convocat în sesizarea înaintată CJUE se regăsește în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că „Dispoziţiile acquis-ului Schengen ... se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis”. 

Europarlamentarul a explicat totodată că evaluarea a avut loc și rezultatul acesteia a fost favorabil”, astfel, potrivit eurodeputatului, „Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă”, în condițiile în care „o altfel de interpretare ar face ca acest articol să devină absurd, pentru că o evaluare nu ar mai avea niciun rol, dacă, indiferent de rezultatul acesteia”, iar „decizia Consiliului rămâne una arbitrară, politică”.

„O altfel de interpretare ar putea duce la situația absurdă în care un stat care a fost evaluat negativ poate primi un vot pozitiv pentru aderarea la Spațiul Schengen”,  subliniat eurodeputatul.

Alte motive invocate de șeful PMP constau în Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE), principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE), Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE), principiul egalității de tratament și Principiul nediscriminării (art. 20 și art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene). Eurodeputatul invocă și principiul securității juridice și Principiul încrederii legitime (principii jurisprudențiale ale dreptului European), dar și abuzul de drept. 

Eurodeputatul cere susținere din partea instituțiilor statului și a altor state membre 

Cu privire la calitatea procesuala a reclamantilor, potrivit europarlamentarului, aceștia pot fi privilegiati (statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia) și neprivilegiati (persoanele fizice, care trebuie să demonstreze un interes direct cu privire la actul atacat.).

„Prealabil acțiunii la Curte, am trimis scrisori către prim-ministrul României, către toți prim-miniștrii statelor membre, către președinta Parlamentului și către președinta Comisiei în care le-am cerut să susțină o acțiune la CJUE, însă deocamdată nu am avut parte de susținerea acestor reclamanți privilegiați. Sper că acum că am depus acțiunea, le vom capta interesul și voi putea face noi demersuri pentru ca un reclamant privilegiat să ni se alăture”, a mai arătat șeful PMP. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite