Dragoş Tudorache: UE ne oferă 73 de miliarde de euro pentru dezvoltare. E ultima şansă să prindem din urmă ţările civilizate

Dragos Tudorache - FOTO Eduard Enea

Europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache a vorbit la „Adevărul Live” despre direcţiile în care ar trebui să se îndrepte pachetul de 33 de mld de euro oferit României de către Comisia Europeană. Acesta a subliniat că ţara noastră ar trebui în primul rând să rezolva problema coruţiei şi a fraudei din administraţie, punctând că această sumă reprezintă „ultima şansă” a României să ajungă din urmă ţările civilizate.

Adevărul: În ultimele săptămâni s-a vorbit mai mult ca niciodată despre banii europeni alocaţi României, nu despe acele fonduri europene tradiţionale pa care oricum nu reuşim să la absorbim în integralitate. Vorbim aici de un pachet special de 33 de mld, pe care Comisia Europeană le va oferi României. Dacă în toamnă veţi intra la guvernare, care vor fi priorităţile guvernului din care eventual veţi face parte pentru a cheltui aceste fonduri?

Dragoş Tudorache: Haideţi să vorbim depriorităţile pe fond. Deci în ce domenii anume ar trebui investiţi aceşti bani şi apoi ce anume ar trebui făcut pentru a ne asigura că putem cheltui într-adevăr acei bani în acele domenii. Încotro ar trebui să se ducă banii ăştia. Nouă ne este evident că ei trebuie să meargă pe trei paliere. În primul rând investiţii publice. E esenţial să demarăm proiecte de investiţii care să canalizeze o dezvoltare a României în domenii cheie de la infrastructură rutieră până la infrastructură digitală, spitale şcoli. Al doilea palier este cel care ţine de sprijinirea antreprenoriatului. Ni s-a dovedit şi în acestă criză că atunci când în economie este greu tot pe antreprenori ne sprijinim. Tot de la ei aşteptăm soluţiile şi până la urmă tot ei sunt şi cei care generează  locuri de muncă şi bunăstare. Ei au nevoie de un sprijin clar, articulat şi concret care să-i ajute de fapt să acceseze aceste oportunităţi de finanţare. Şi asta înseamnă mai puţină birocraţie, simplitate în regulile de acces a fondurilor europene şi o relaţie să spun mult mai articulată între stat şi antreprenor.

Apoi, investiţii în oameni. Spuneam înainte despre lipsa forţei de muncă. Deci trebuie să investim în educaţie, în sănătate, pentru că dacă vrem să ţinem forţa de muncă în România, nu-i o chestiune doar legată de locurile de muncă ci şi de ceea ce ecosistemul pe care un cetăţean vrea să-l găsească în jurul locului de muncă. Că ar vrea să aibă o grădiniţă, o şcoală în care să-şi ducă copii, vrea să ştie că merge bine într-un spital şi nu se îmbolnăveşte. Din orice studiu făcut de orice companie care vrea să se aşeze undeva, se uită la acest ecosistem pentru că ştie că altfel nu poate să-şi ţină oamenii în locul respectiv. Şi atunci, investiţia aceasta în oameni trebuie să primească tot ce ţine de aceste servicii de bază. Deci aceasta este cerul. În aceste direcţie trebuie să ducem banii.

Şi acuma, cum o vom face? Pentru că indiferent, contează mai puţin ideologie, dacă-i întrebăm pe liberali sau pe pesedişti, toţi vor spune că e nevoie de bani în infrastructură, în sprijinirea antreprenoriatului şi în oameni. Însă ceea ce e esenţial e cum anume ducem banii acolo. Sunt nişte dare ale societăţii pe care le ştim foarte bine şi ale administraţiei, pe care dacă nu le rezolvăm de la bun început, indiferent unde vrem noi să ducem banii, nu vom reuşi să facem altceva decât ce am făcut de 13 ani încoace. Şi anume să vedem cum ne trec banii prin faţă. Şi atunci trebuie să investim de la bun început în administraţie, trebuie să creştem capacitatea administraţiei de a genera proiecte, de a ajuta antreprenorii acolo unde şi antreprenorii trebuie să participe în acest proces, de a lucra cu ei,  şi de a duce aceste proiecte eligibile în faţa instituţiilor, fie că sunt naţionale, fie că sunt europene care să le finanţeze. În al doilea rând, e nevoie de o administraţie corectă. Trebuie să luptăm împotriva fraudei şi a corupţiei. Alt fenomen care ne-a afecta în ultimii 13 ani, capacitatea noastră de a gestiona cum trebuie fondurile europene pe două paliere. O dată că teama fraudei şi de corupţie şi modul în care ele au făcut parte din sistemul nostru administrativ au paralizat de multe ori procese administrative importante. Şi am văzut-o cu ochii noştri când am fost la guvernare în 2015-2016, proiecte întregi care stau paralizate în sertare pentru că nimeni din administraţie nu-şi asumă responsabilitate să pună semnătură pe un contract. Şi în al doilea rând instrumente eficiente de a lupta împotriva fraudei şi a corupţiei acolo unde ea există. Dacă noi creştem această capacitate administrativă de a genera proiecte şi de a folosi aceşt bani şi eliminăm frauda şi corupţia din sistem, eu sunt convins că vom crea acele măsuri suport orizontale care apoi să permită deblocarea şi utilizarea acestor bani. 

E o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni foarte curând. Sunt în total cele 33 de mld plus cele 40 din cadrul financiar multianual care-i revin României fac un total de 73 de mld. Sunt 73 de mld de euro la dispoziţia României pentru ieşirea din această criză şi pentru dezvoltarea României pe următorii şapte ani. E o oportunitate fără precedent aş îndrăzni să spun, pe care dacă o ratăm, dacă nu punem oamenii acolo unde se vor lua deciziile şi se vor implementa aceste fonduri, e o oportunitate pe care o ratăm pentru generaţiile care vin după.

Este aceasta ultima şansă ca România să prindă din urmă ţările civilizate?

Da.Fără nicio nuanţă, e ultima şansă. Dacă noi în următorii şapte ani nu aderăm la zona euro, acolo unde se vor lua toate deciziile importante la nivel european. Vedeţi tendinţa foarte clară, inclusiv deciziile politice majore se vor concentra sau riscă să se concentreze din ce în ce mai mult pe clubul euro. Aderarea la zona euro devine un obiectiv strategic pentru România pentru următorii ani, repet nu numai din perspectivă economică ci şi din perspectivă politică. Dacă vrem să evităm să rămânem într-un cerc concentric, al doilea, al treila, al patrulea, al cincilea, în cazul în care nu ştim exact cum se va produce această reformă instituţională, această transformare a proiectului european ce va avea loc în următorii ani, eu sper să se ducă spre o mai mare integrare, dar există suficiente forţe politice care vor încerca să tragă această integrare înapoi. Noi avem o datorie faţă de cetăţenii români să ducem România în primul cerc concentric. Şi atunci indiferent de cum se va aşeza proiectul european, noi trebuie să fim acolo unde se vor lua deciziile importante, iar asta înseamnă zona euro.