Analiză De ce se blochează toate negocierile la Cotroceni. Greșeala principală a lui Nicușor Dan: „Nu e lipsit de forță, are propria agendă”

Cu miza adoptării contra cronometru a Legii salarizării și a formării unui nou Executiv, președintele Nicușor Dan a convocat pentru marți o nouă rundă de consultări la Cotroceni cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR. Reuniunea are loc într-un moment critic, în care analiștii politici descriu Administrația Prezidențială ca fiind blocată într-o strategie proprie, greu de descifrat, ce oscilează între retragere totală și intervenții de forță în treburile partidelor.

Greșeala președintelui Nicușor Dan în purtarea negocierilor cu partidele Foto: Inquam Photos

Blocajul actual reflectă, în opinia analistului politic George Jiglău, o tensiune mai profundă între așteptările publicului și realitatea politică. Mulți dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan l-au perceput ca pe un salvator capabil să rezolve problemele fără a se baza pe partidele politice, însă realitatea guvernării a demonstrat că președintele acționează în cadrul aceluiași sistem politic pe care mulți îl critică. 

Această discrepanță între imaginea proiectată și comportamentul real al președintelui a generat nemulțumiri în rândul alegătorilor, mai ales în contextul în care deciziile sale nu au reușit să deblocheze negocierile pe care de unul singur și le-a asumat sau să ofere o direcție clară pentru ieșirea din criza politică actuală. 

Greșeala principală a președintelui: „O raportare coerentă la el este dificilă”

Potrivit lui Jiglău, greșeala principală a președintelui Nicușor Dan este că, prin modificările vizibile ale atitudinii față de Ilie Bolojan și PSD, face dificilă o raportare coerentă la acțiunile sale.

„În opinia mea, încă de la căderea Guvernului și chiar dinainte de moțiunea de cenzură, Nicușor Dan și-a modificat în mod vizibil poziționarea politică, iar această atitudine este în continuă schimbare, ceea ce face dificilă o raportare coerentă la el. Probabil că și partidele se confruntă cu aceeași dificultate, mai ales că nici ele nu sunt întotdeauna foarte constante în propriile poziții. De exemplu, relația lui Nicușor Dan cu Ilie Bolojan s-a răcit considerabil, de la un parteneriat politic asumat, care a inclus chiar desemnarea lui Bolojan ca prim-ministru, până la o distanțare tot mai vizibilă, mai ales de la începutul acestui an. Pe de altă parte, apropierea sa de PSD i-a creat, poate exagerat, o imagine de om apropiat de această formațiune sau de cineva care îi servește interesele”, a precizat George Jiglău, pentru „Adevărul”.

În ciuda acestor aparențe și a impresiei că nu știe ce face, politologul susține că Nicușor Dan își urmărește propriile scopuri, fără să facă jocurile unui anumit partid, chiar dacă doar el își înțelege propria strategie.

„Cred, mai degrabă, că Nicușor Dan își urmărește propriile obiective și se folosește atât de cei din jurul său, cât și de partide, într-un mod pe care doar el îl înțelege pe deplin. Iar acum, de când a căzut guvernul și este așteptată implicarea formală, obligatorie a președintelui în formarea unui nou guvern, iarăși modalitatea în care a acționat a fost foarte schimbătoare. 

De la o lipsă de implicare în prima fază, până la desemnarea lui Tomac – care seamănă cu lipsa de implicare de acum, dusă mult mai departe, că nu vrea să acționeze nici cum până nu-i dă o partidă de ceva pe tablă – la momentul Veștea, care a fost o supraimplicare, deci fix opusul, în care a intrat cu forța în treburile interne ale unui partid și a făcut o mișcare pe care doar el și puțini din jurul lui Tomac au anticipat-o și înțeles-o. După care a revenit la ceea ce vedem acum, deci o lipsă totală de implicare, aruncând vina și responsabilitatea către partide, deși din punct de vedere formal el este cel care trebuie să acționeze”, a explicat acesta”, explicat acesta.

George Jiglău susține că acțiunile lui Nicușor Dan nu sunt nicidecum întâmplătoare sau haotice. Deși nu vorbim neapărat de strategii de o inteligență sclipitoare, mișcările sale reflectă o agendă politică proprie și un plan clar pe care și-l asumă pe deplin.

„Nu aș spune neapărat că ceea ce se întâmplă este întâmplător. Toate aceste dinamici legate de modul în care acționează Nicușor Dan, par mai degrabă să fie rezultatul unor procese asumate și al unor finalități clare pe care președintele le urmărește, altfel nu mi-aș putea explica aceste mișcări. Nu cred nici că acționează haotic sau că nu știe ce face, dar nici că are planuri extrem de istețe. Cred, mai degrabă, cred că Nicușor Dan are o agendă politică proprie, pe care doar el o înțelege pe deplin, dar pe care și-o asumă în totalitate. În spatele acțiunilor sale există o anumită raționalitate, chiar dacă aceasta este greu de perceput de către cei din jur”, a mai arătat acesta.

„Nicușor Dan nu este independent”

Un alt aspect subliniat de Jiglău este că Nicușor Dan nu este politicianul independent pe care mulți l-au crezut. Deși nu a fost membru al unui partid, cariera sa a fost construită cu sprijinul formațiunilor politice, iar legitimitatea sa actuală nu este inferioară celei a liderilor de partid. 

„Nu cred că lipsa de forță a lui Nicușor Dan în fața partidelor se datorează faptului că el nu provine dintre ele. Dimpotrivă, consider că el face parte din același sistem care generează liderii de partid, așa că nu am avut alte așteptări de la el ca politician. Trebuie să fim onești: l-am votat mulți dintre noi – eu însumi am votat pentru el, în primul rând pentru a evita un președinte mult mai toxic din multe puncte de vedere. 

Însă, politicianul Nicușor Dan, chiar și cu trecutul său de activist, nu mi-a generat un set diferit de așteptări față de ceea ce vedem astăzi. Nu am fost niciodată unul dintre entuziaștii săi, subliniind că nu l-am votat în primul tur, dar chiar și așa, dacă m-aș afla din nou în primăvara anului 2025, aș vota exact la fel. Prin urmare, nu pot spune că nu are forță în fața partidelor; dimpotrivă, cred că are o legitimitate considerabilă, construită prin evoluția sa în raport cu întregul sistem, o legitimitate care este la nivelul partidelor importante din procesul politic, dacă nu chiar deasupra lor”, a explicat politologul.

Analistul atrage atenția că așteptările unor votanți, în special ale celor care l-au susținut în primul tur, au fost în mod fundamental greșite, deoarece președintele este, de fapt, un om profund politic, care a progresat prin mijloace tipic politice. 

„Nu doresc să intru în zona teoriilor conspirației sau să fac speculații gratuite, dar, în opinia mea, Nicușor Dan nu este politicianul independent pe care mulți l-au crezut. Deși a fost perceput ca un salvator care poate rezolva problemele fără a se baza pe partidele politice, care par să ne frustreze pe toți cu deciziile lor, eu nu l-am văzut niciodată astfel. Este, de fapt, un om profund politic, care și-a construit cariera prin mijloace tipic politice, fiind extrem de versatil. 

Chiar dacă nu a fost membru al unui partid, a progresat datorită susținerii partidelor: a devenit primar general cu sprijinul lor, iar apoi președinte tot cu sprijinul lor. Prin urmare, imaginea sa de politician este, pentru mine, una care nu corespunde cu independența pe care a încercat să o proiecteze și pe care mulți au crezut-o, mai ales cei care l-au votat și în primul tur. Cred că, în general, cei care l-au votat doar la turul 2 sunt maximum nemulțumiți, dar în niciun caz dezamăgiți”, a explicat George Jiglău.

Amânări succesive ale negocierilor pentru Legea salarizării

Negocierile pentru noua Lege a salarizării unitare au suferit mai multe amânări consecutive în ultimele zile, în condițiile în care proiectul ar trebui să treacă prin Parlament până la sfârșitul săptămânii viitoare pentru a îndeplini jalonul asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Reuniunea tehnică programată duminică, 23 august, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii PSD, PNL, USR și UDMR, a fost mutată pentru luni, iar discuția de luni a fost decalată la rândul ei pentru marți.

Motivul invocat pentru amânarea întâlnirii de duminică a fost necesitatea ca reprezentanții partidelor să analizeze în detaliu proiectul transmis de Ministerul Muncii la Bruxelles și să pregătească eventuale modificări și amendamente. Aceeași solicitare de extindere a termenului de analiză a condus și la decalarea întâlnirii de luni, care urma să îi reunească pe liderii celor patru partide cu președintele Nicușor Dan, pentru marți. În acest context, timpul rămas pentru parcursul legislativ al legii este extrem de limitat.

La reuniunea de joi, 20 august, de la Cotroceni, participanții conveniseră că, în cazul în care cele patru partide din fosta coaliție de guvernare vor ajunge la un acord, Legea salarizării trebuie adoptată până la sfârșitul săptămânii viitoare. Acest lucru implică un traseu legislativ de doar trei zile pentru cele două camere ale Parlamentului – Senatul și Camera Deputaților – urmat de promulgarea de către președinte. Fiecare zi de întârziere în negocieri reduce și mai mult marja de manevră pentru îndeplinirea acestui calendar.

Negocierile politice se desfășoară în paralel cu presiunea exercitată de cele cinci mari confederații sindicale din România – Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) – care cer retragerea proiectului de lege în forma actuală și reluarea reformei salarizării de la zero, de către un guvern cu puteri depline.

Sindicatele susțin că proiectul actual nu răspunde necesităților angajaților din sectorul public și că o reformă reală nu poate fi realizată în condițiile unui guvern interimar.