Dacă mâine ar merge la vot, românii ar alege un președinte naționalist. Un istoric trage semnalul de alarmă: „Există o tendință o poporului de întoarcere spre propriile dureri și nevoi”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproape 70% dintre români ar vota un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte al țării, o persoană care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională, relevă un sondaj INSCOP, prezentat zilele trecute. Însă, cunosc, oare, românii ce înseamnă cu adevărat naționalismul? 

vot alegeri
Românii sunt naționaliști convinși. Arhivă

Deși termenul de „naționalism” se află în ultima perioadă pe buzele tuturor, conceptul pare a fi, de multe ori, prost înțeles. Motivul? Bogdan Bucur, profesor de istorie în cadrul SNSPA, a explicat pentru „Adevărul” că ideea a fost confiscată de partidele extremiste AUR, SOS, POT dar și de fostul candidat la prezidențiale, Călin Georgescu. Și iată cum, dintr-o dată, termenul a prins o conotație negativă pentru mulți dintre noi.  

Conform sondajului INSCOP, 69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională. Dintre aceștia, 33.1% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid sau candidat ar propune măsuri şi politici care ar putea determina ieşirea României din Uniunea Europeană. Mai mult, 16% dintre cei dispuși să voteze un astfel de candidat şi-ar menţine opţiunea dacă respectivul ar propune o apropiere faţă de Rusia. Potrivit aceluiași sondaj,  37.4% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid sau candidat ar propune naţionalizarea companiilor care exploatează resurse naturale. 

Ce înseamnă să fii naționalist. Profesor universitar: „Epoca lor a trecut”

Pentru oamenii simpli,  să fii naționalist înseamnă să-ți iubești țara.. Și nu e nimic în neregulă cu asta”, continuă dascălul.  Însă naționalismul vine la pachet și cu conotații negative, pe care doar cei inițiați în istorie le cunosc.  Căci, ne place, nu ne place, naționalismul are și o latură mai puțin frumoasă, este precum o monedă cu două fațete.  „Iar asta, din cauza exceselor pe care le întrevedem, dar și a consecințelor periculoase pentru ideea de democrație”, a precizat prof. Bucur. 

Apoi, să nu uităm că termenul de „naționalist” sau „patriot” atrage după sine o povară foarte grea: cea a unui trecut sumbru din era comunismului. „Mai țineți minte munca patriotică? Era o formă de sclavie modernă. Și atunci am fugit ca dracul de tămâie de utilizarea acestor cuvinte. La fel și după 1989, când aceste cuvinte intraseră cumva într-un tabu politic. Să fim serioși, dar nimeni nu ar fi avut succes în alegeri prezentându-se ca fiind patriot”.  Atunci ce înseamnă, până la urmă, naționalismul? Ne explică tot prof. Bogdan Bucur: „Naționalismul este un derivat de la conceptul de națiune. Iar un naționalist este acel om care, într-un anumit moment al istoriei, a crezut și a luptat pentru o idee și anume: toți cei de-o limbă, de-o credință, toți cei care se aseamănă din punct de vedere socio-cultural, religios, etnic să stea împreună în interiorul granițelor unui stat numit stat național. Cei care luptă pentru o astfel de idee se pot numi naționaliști”. 

Termenul de naționalism, pe de altă parte, dincolo de semnificația sa, nu sună chiar bine în urechile noastre, fiind, mai degrabă, unul desuet. „Avea sens să fii naționalist transilvănean când Transilvania făcea parte din regatul Ungariei, la rândul ei parte componentă a Imperiului Austro-Ungar.  Are sens să spui astăzi că ești naționalist român transnistrean, la fel cum poți fi naționalist român basarabean sau naționalist român din Bucovina de Nord ucraineană.  Dar nu are sens să spui astăzi că ești naționalist la tine în țară, pentru că națiunea română este funcțională, încadrată în limitele unui stat. În interiorul granițelor unui stat funcțional, european, existent, ce naționalism să mai practici?”, se întreabă specialistul.  

Prin urmare, epoca naționaliștilor a trecut, căci România s-a format deja ca stat național. „După construcția statului național nu mai operăm cu termenul de „naționalist” pentru că toți suntem naționaliști, patrioți. Toți ne iubim țara, suntem cu toții cetățeni români.  Este un non-sens să spui că ești patriot sau naționalist, cum i-am tot auzit pe unii că se laudă în campania electorală. Păi, normal că ești! Toți suntem în baza buletinului de identitate și a certificatului de naștere!”

Bogdan Bucur
Bogdan Bucur este profesor în cadrul SNSPA. Sursa foto: arhivă personală

De ce-și doresc românii un președinte naționalist

Românii au votat în toamna anului trecut un candidat care s-a declarat, printre altele, naționalist, iar la următoarele alegeri tendința pare a fi aceeași. Motivul? „Este vorba, cel mai probabil, despre o respingere a unui liberalism globalist. Este o tendință de întoarcere spre sine, oamenii doresc o atenție îndreptată către problemele noastre interne. Asta, în contradicție cu preocupările transnaționale ale societății, dar mai ales ale clasei politice românești actuale”. Însă această ușă deschisă către lume este una firească. „Avem nevoie de colaborare transnațională, avem nevoie de Uniunea Europeană. Este falimentară o tendință de închidere în granițele proprii și în mințile proprii. O astfel de viziune nu poate fi decât una catastrofală”. Mai mult, aceste temeri ale oamenilor nu au o susținere în realitate. „Este un strigăt de disperare pe care eu, unul, nu-l înțeleg. Situația economică, situația geopolitică a României, garanțiile de securitate, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană nu prea justifică un asemenea sentiment”. Pe de altă parte, cei care se declară naționaliști au și ei dreptatea lor. „O să vă dau un exemplu chiar din învățământ.  Dacă eu, ca profesor, mă duc și vorbesc într-o școală de la țară, dacă țin niște conferințe, dacă particip la anumite evenimente și-mi împărtășesc ideile sau cunoștințele..aceste lucruri nu sunt apreciate în standardele de evaluare academică. Îm schimb, dacă scriu un articol într-o limbă de circulație internațională într-o revistă de prestigiu atunci sunt imediat băgat în seamă”. 

Ce înseamnă să fii român într-o Românie europeană

Naționalismul este un concept învechit, însă „noul românism” există și ar trebui să-l recunoaștem, să ni-l asumăm și să-l înțelegem foarte bine. „Societatea românească a evoluat, iar evoluția a avut loc pe toate planurile. Prin urmare, naționalismul, așa cum îl cunoaștem noi, ar trebui să țină și el pasul cu timpurile și să fie înlocuit de o nouă identitate românească”, consideră profesorul. În acest context, Bogdan Bucur lansează o idee care speră să se materializeze chiar în oferta educațională a univeristății SNSPA.  „Mă gândeam ce bine ar fi dacă ar exista în universitate un program de Masterat care să aprofundeze ideea noului românism. Căci avem nevoie de o nouă identitate, de un rebrand”. Bogdan Bucur vine cu câteva exemple concrete în acest sens. „Avem o nouă bucătărie românească, avem restaurante care reinterpretează rețetele tradiționale, dar în interiorul acelui concept. Avem o muzică nouă, o literatură nouă, o limbă română care se reinventează. Avem forme de artă inovatoare”. 

Profesorul consideră că această nouă identitate este o așteptare legitimă în contextul secolului XXI.  „Avem forme originale de turism, de petrecere a timpului liber, avem forme de artă pe care le cunoaștem prea puțin, avem o nouă exprimare și o nouă simțire artistică, o nouă simțire literară, o nouă exprimare și o nouă simțire în muzică, în gastronomie, avem o evoluție a gustului. Sunt lucruri formidabile care se întâmplă și care cred că ar trebui să beneficieze de mai multă atenție”.

România își caută o nouă identitate românească, este concluzia specialistului. „Iar această identitate este ca o alună coaptă învelită într-o glazură de ciocolată care se numește Uniunea Europeană. Iar nouă nu ne rămâne decât plăcerea de a-i descoperi gustul, noul gust, care este diferit față de cel din trecut. Și acest nou gust reprezintă, de fapt, o altă Românie. Și cred că dacă am cercetat-o, dacă ne-am propune s-o studiem, am descoperi că este extrem de surprinzătoare”. 

Profesorul Bucur consideră că tendința celor 70% dintre cei chestionați în sondajul INSCOP ar trebui privită ca un semnal de alarmă. „Un mesaj al poporului către clasa politică dar și către intelectualii acestei țări. Un îndemn de a cerceta în profunzime această nouă identitate românească, de care trebuie să ne îngrijim mai mult decât să slujim știința globală. Cred că trebuie să ne îngrijim mai mult de poporul nostru decât să slujim interesele internaționale”, a mai declarat profesorul Bogdan Bucur.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite