Cadou de Paşte: Parlamentarii sunt la un pas de adoptarea pensiilor speciale pentru aleşii locali. Votul asupra iniţiativei, amânat pentru marţi

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost cel care a condus şedinţa din 21 decembrie 2015 când legea a fost adoptată prima dată de Parlament. FOTO Mediafax

Proiectul de lege a pensiilor speciale pentru aleşii locali trebuia să fie dezbătut şi votat, luni, de senatori. Însă, iniţiativa a fost scoasă de pe ordinea de zi luni după-amiază şi lăsată pentru a fi discutată şi votată marţi. Proiectul de lege a mai fost adoptat o dată de Senat, în pragul sărbătorilor de iarnă, dar iniţiativa a fost contestată de Guvern la CCR, iar această instituţie a declarat-o neconstituţională.

UPDATE Ioan Chelaru a anunţat că există cvorum pentru ţinerea şedinţei. Sunt 84 de senatori din totalul 163. Pentru a exista cvorum e nevoie de 82 de senatori. 

UPDATE Preşedintele de şedinţă este vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru. Călin Popescu-Tăriceanu, cu toate că a fost prezent la şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, nu e prezent în sala de plen. În utmă cu aproape patru luni acesta a condus şedinţa în care a fost adoptat proiectul de lege privind pensiile speciale pentru aleşii locali. 

UPDATE De pe ordinea de zi a Senatului a fost scos proiectul de lege privind pensiile speciale pentru aleşii locali. Acest proiect figurează la punctul 1 al programului plenului Senatului de marţi dimineaţa.

UPDATE 16.10 Şedinţa de Senat trebuia să înceapă la ora 16.00, însă senatorii se strâng cu greu. Pentru a fi cvorum de şedinţă trebuie să fie prezenţi peste 80 de senatori

UPDATE Întrebat despre poziţia sa şi a PNL în ceea ce priveşte pensiile speciale pentru aleşii locali, candidatul PNL pentru Primăria Capitalei a evitat să dea un răspuns clar asupra temei, cu toate că liberalii s-au declarat împotriva iniţiativei în aproape toate declaraţiile publice. „Ceea ce e nevoie la nivelul în tregii administraţii publice e o salarizare corectă şi un cadru legislativ să le permită să fie mai eficienţi“, a spus Cătălin Predoiu.

UPDATE Comisia de constituţionalitate şi cea juridică au adoptat, luni, proiectul legii pensiilor speciale ale aleşilor locali, urmând ca senatorii să dea luni sau marţi, în funcţie de ziua în care va exista cvorum de şedinţă, votul final asupra legii. „Forma legii este textul adoptat de comisia de fond a Camerei Deputaţilor. Înţeleg că este prevăzut pe ordinea de zi a plenului Senatului acest raport şi am primit adresă din partea Biroului Permanent să redactăm astăzi pentru a fi supus plenului", a declarat Ovidiu Donţu, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate din Senat.

Senatorii vor dezbate şi vota luni legea pensiilor locale, sub rezerva primirii raportuluid de la comisia de specialitatea, un simplu pas în condiţiile în care această comisie se reuneşte azi, de la ora 12.00. Plenul Camerei Deputaţilor a respins pe 13 aprilie proiectul de modificare a Legii privin statutul aleşilor locali care prevede pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene, după ce Curtea Constituţională a declarat proiectul neconstituţional.

Proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat, fiind înregistrate 149 de voturi „pentru”, 67 de voturi ”împotrivă” şi cinci abţineri. Proiectul va fi trimis la Senat, spre dezbatere şi vot, acesta fiind for decizional în acest caz. Vicepreşedintele Camerei, social-democratul Florin Iordache, a susţinut că prin modificările făcute la acest proiect de lege s-a răspuns criticilor prevăzute în decizia CCR. 

Dragnea a menţionat, după votul din Camera Deputaţilor, faptul că la Senat această lege probabil va trece, social-democraţii urmând a se mobiliza. „Am modificat demersul nostru astfel încât să respecte precizările CCR (...) Sperăm ca în Senat să fie adoptată“, a spus Dragnea.

Comisiile reunite de administraţie publică şi juridică din Camera Deputaţilor au adoptat mai multe amendamente la acest proiect de lege, urmare a deciziei Curţii Constituţionale care a declarat, în 20 ianuarie, neconstituţional proiectul privind pensiile speciale ale aleşilor locali. Astfel, unul din amendamentele adoptate prevede că indemnizaţiile vor fi suportate din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor din Capitală, a judeţelor şi municipiul Bucureşti.

Un alt amendament adoptat prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene care au fost şi parlamentari trebuie să opteze pentru una din cele două pensii speciale.

În proiectul pe care CCR l-a declarat neconstituţional era prevăzut că indemnizaţia pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. La comisiile de specialitate, acest alineat a fost modificat şi prevede ca, în cazul în care mandatele pentru care se cuvine indemnizaţia pentru limita de vârstă este diferit, procentul de 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată  se aplică asupra indemnizaţiei brute lunare aflate în plată corespunzătooare fiecărui tip de mandat. 

La 21 decembrie 2015, Parlamentul a adoptat propunere legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Tot atunci, Guvernul a sesizat CCR în cazul acestei legi, iar în ianuarie Curtea a declarat, în unanimitate, că legea e neconstituţională. „Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limita de vârstă, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrara prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional", se arată în motivarea decizie CCR.