ANI cere Senatului să respecte echilibrul politic și să evite politizarea excesivă a Consiliului Național de Integritate

ANI a venit cu un apel pentru cei din Senat, for care stabilește cine sunt persoanele din Consiliul Național de Integritate, să selecteze profesioniști, cu o respectarea a echilibrului politic și fără strecurarea unor candidați aparent neutri, dar care au legături cu partidele politice.

Consiliul Național va fi completat cu noi membri FOTO Arhivă

„Având în vedere procesul instituțional prin care Senatul României urmează să numească membrii Consiliului Național de Integritate pentru mandatul 2024 – 2028, dorim să subliniem importanța acordării de către Senat a unei atenții sporite în scopul prevenirii formării indirecte a unei majorități de aceeași culoare politică în cadrul Consiliului, astfel încât activitatea acestui organism să fie guvernată de imparțialitate și echilibru, prin reflectarea unui spectru larg de opinii și perspective”, arată ANI, într-un comunicat de marți.

De altfel, instituția și redă articolul 39 din Legea 144 din 2007: „Membrii Consiliului au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor lor politice privind activitatea Consiliului sau a Agenției și să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice”.

„Abdicarea de la principiul echilibrului politic cu privire la componența Consiliului Național de Integritate (prin alocarea, conform Legii nr. 144/2007, doar a unui singur membru titular din fiecare grup parlamentar din Senat, plus grupul minorităților naționale din Camera Deputaților) ar vulnerabiliza credibilitatea și eforturile Consiliului și ale Agenției în îndeplinirea mandatului legal în zona asigurării integrității în exercitarea funcțiilor publice”, mai arată ANI.

Potrivit informațiilor „Adevărul” îngrijorarea este mai ales că Senatul va opta pentru propulsarea în funcții din Consiliul Național de Integritate a celor cu carnet de partid sau apropiați de partide, fiind o aplecarea a formațiunilor pentru trimiterea de oameni într-o instituție care mai ales în an electoral contează. De asemenea, în funcție sunt așteptate de ANI persoane cu pregătire profesională solidă.

25 de candidați pentru funcții

Pe masa Comisiei juridice, de la Secretariatul General al Senatului, au ajuns 25 de persoane pentru a fi audiate, fiind propuneri atât pentru membri titulari, dar și supleanți. De exemplu, de la liberali sunt propuneri atât pe filiera Uniunii Consiliilor Județene din România, cum e cazul lui Alin Nica (care și în trecut a fost un candidat controversat), dar și de la Asociația Municipiilor din România, unde e titular e propus Emil Boc, iar supleant Ciprian Ciucu.

De exemplu, dinspre partide PSD o propune de la grup pe Claudia Elena Frunzete, iar UDMR pe Peter Zsuszanna, USR pe Gabriel Barbu. De altfel, una din persoanele care în trecut au fost propuse din partea USR, acum vin din partea societății civile, cum e cazul Luminiței Tuleașcă. Aceasta e candidat din partea Asociației Solidaritate, Participare, Incluziune, Cooperare, Comunicare.

Un alt caz este cel al propunerii de membru titular a lui Liviu Rogozea din partea Colegiului Consilierilor Juridici București. Rogozea este, după cum arată și profilul de Facebook, membru în Biroul Permanent al PNL Sector 2.

Ce spunea Comisia Europeană

Rolul important al Consiliului a fost reiterat de Comisia Europeană într-un raport MCV emis în 2017: „Consiliul Național de Integritate (CNI) asigură controlul politic asupra ANI, garantând independența și monitorizând activitatea acesteia. Membrii CNI sunt numiți de Senat din partea partidelor politice, reprezentanți ai administrației locale și ai societății civile, reprezentând principalele instituții și sectoare vizate de activitățile ANI. Până la sfârșitul anului 2011, relația dintre CNI și ANI a fost una dificilă, iar Comisia și-a exprimat îndoieli cu privire la faptul că CNI își exercita efectiv rolul. Cu toate acestea, în ultimii ani, rapoartele MCV au remarcat rolul activ al CNI în susținerea capacității ANI de a-și îndeplini atribuțiile în mod eficace. Aceasta a inclus susținerea menținerii cadrului juridic al ANI și solicitarea unor resurse suficiente pentru ANI, inclusiv în Parlament, precum și luarea de poziție în mod public atunci când instituțiile publice nu au aplicat sancțiunile impuse în temeiul legii (în special, atunci când rapoartele ANI au fost confirmate în instanță) și atunci când conducerea ANI a făcut obiectul unor atacuri politice și din partea mass-mediei”.