Studiu revoluţionar: Cum putem preveni apariţia unor boli, precum diabetul şi cancerul
0
Ni se spune, în mod repetat, că sportul e cel mai bun medicament. Iar ultimele rezultate descoperite de oamenii de ştiinţă din Suedia şi Statele Unite sunt cu adevărat spectaculoase.
Antrenamentele de anduranţă, efectuate în regim susţinut, timp de un deceniu, alterează activitatea genetică în musculatură, iar această schimbare e una importantă pentru sănătatea metabolică.
Aceasta e concluzia ultimului studiu publicat în „Cell Reports“ de oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului Karolinska din Suedia şi Universităţii din San Diego (SUA). De asemenea, s-a constatat că diferenţele genetice, existente în funcţie de sex, au fost reduse dramatic, prin antrenamente susţinute, pe o perioadă mai lungă de timp.
Aceste rezultate pot contribui la prevenirea apariţiei unor boli metabolice.
Ceea ce ştim, în acest moment, e că antrenamentul susţinut, efectuat de-a lungul vieţii, ne poate oferi beneficii multiple, în privinţa sănătăţii şi poate contribui la prevenirea apariţiei unor boli, precum cancerul, diabetul zaharat de tip 2 şi afecţiunile cardiace. Ceea ce încearcă să stabilească oamenii de ştiinţă e mecansimul prin care sportul ne oferă aceste beneficii.
„Chiar dacă şi antrenamentele făcute pe o perioadă mai scurtă au avut efecte pozitive asupra activităţii genetice din musculatura noastră, acele beneficii de lungă durată asupra sănătăţii se obţin prin efectuarea exerciţiilor fizice, în mod regulat, pe întreaga durată a vieţii. De aceea, e foarte important să înţelegem cum se schimbă musculatura noastră, de-a lungul anilor de antrenament, pentru a stabili o legătură între sport şi sănătate“, a explicat Mark Chapman, unul dintre autorii studiului, asistent profesor la Universitatea din San Diego şi cercetător în departamentul de Fiziologie şi Farmacologie, în cadrul Institutului Karolinska.
S-a constatat schimbarea activităţii în peste 1.000 de gene
Studiul publicat acum a fost realizat, monitorizând indivizi care au efectuat exerciţii de o intensitate ridicată, cel puţin în ultimii 15 ani din viaţa lor. Voluntarii au fost împărţiţi în trei categorii. Cei care au efectuat:
*Antrenamente de anduranţă (9 bărbaţi / 9 femei)
*Antrenamente de rezistenţă, de forţă (7 bărbaţi)
*Cei neantrenaţi, dar cu o stare bună de sănătate, din aceeaşi categorie de vârstă (7 bărbaţi / 8 femei)
S-a făcut analiza masei osoase, în rândul celor 40 de voluntari şi s-a măsurat activitatea a peste 20.000 de gene, folosind tehnologia RNA. Aceasta permite observarea schimbărilor care au loc într-o celulă.
Ce s-a constatat?
În primul rând, cei care au efectuat antrenamente de anduranţă (alergare sau ciclism) şi-au schimbat radical activitatea a peste 1.000 de gene, comparativ cu cei din grupul voluntarilor neantrenaţi.
Foarte multe dintre aceste gene schimbate au provocat o activitate metabolică crescută care, la rândul ei, a contribuit la prevenirea apariţiei unor boli, precum diabetul zaharat de tip 2.
În mod surprinzător, doar 26 de gene s-au schimbat, în urma antrenamentelor de forţă de lungă durată, ceea ce sugerează că acest tip de exerciţii nu contribuie la schimbări masive, în activitatea genetică. Totuşi, autorii studiului au subliniat că acest rezultat nu înseamnă că activitatea genetică rămâne neschimbată, în urma antrenamentelor de forţă. El poate indica faptul că schimbările genetice din masa musculară, provocate de antrenamentele de forţă, apar în proteinele care compun muşchii.
O altă descoperire notabilă i-a vizat pe cei aflaţi în grupul voluntarilor neantrenaţi. Aici, au existat peste 450 de diferenţe genetice, în musculatura bărbaţilor şi femeilor studiaţi. Aceste diferenţe existente în funcţie de sex au scăzut cu până la 70 la sută, în grupul celor care au efectuat antrenamente de anduranţă.
Antrenamentele de scurtă durată au şi ele efectele lor
Cercetătorii au monitorizat, în cadrul studiului, şi un grup de oameni, cu diabet zaharat de tip 2, care a fost supus unui regim de antrenament, timp de o lună.
Aici, oamenii de ştiinţă au încercat să vadă diferenţele genetice apărute în musculatura acestor indivizi, după perioada de antrenament. Iar rezultatul a fost unul încurajator, în sensul că, după o lună de exerciţii fizice, s-au văzut schimbări pozitive, în activitatea genetică a acestor oameni, similare cu cele găsite în rândul celor care au făcut antrenamente de anduranţă, timp de mai mulţi ani.
„Această descoperire sugerează că inclusiv programele de antrenament de scurtă durată, între 6 şi 12 luni, pot influenţa, în mod pozitiv, starea de sănătate a oamenilor care se confruntă cu diverse probleme metabolice“, a afirmat Carl Johan Sundberg, profesor în cadrul departamentului de Fiziologie şi Farmacologie, în Institutul Karolinska.
Acest studiu a fost finanţat, prin acordarea unor burse, din partea Consiliului de Cercetare din Suedia, Consiliul Suedez pentru Ştiinţa Sportivă şi Fundaţia „Knut şi Alice Wallenberg“.
CITEŞTE ŞI:
Coronavirus în săli de fitness? Ce a arătat un studiu în Norvegia
Pandemia are şi părţi bune: „Românii sunt mai preocupaţi ca oricând de sănătatea lor!“
Se încarcă comentariile...
