Unchiul din America poate să adopte

Proiectul de modificare a legii adopţiei este în dezbatere publică timp de trei luni

Un orfan din România ar putea avea mai multe şanse să fie înfiat de rudele din străinătate, potrivit unui proiect de modificare a Legii adopţiei, supus dezbaterii publice. Până acum, singurele rude din afara ţării care puteau să înfieze copilul rămas fără părinţi erau bunicii.

Noul proiect de act normativ extinde adopţia până la rudele de gradul al patrulea, ceea ce înseamnă că viitorii lui părinţi ar mai putea fi unchii, mătuşile, străbunicii şi verii săi primari din afara României. O uşoară relaxare a adopţiilor internaţionale se simte şi în propunerea ca înfierile să fie posibile şi pentru românii care au domiciliul în străinătate. Însă, rudele de până la gradul al patrulea ale copilului au prioritate înaintea tuturor celorlalte variante.

Test ADN pentru soţul care calcă strâmb

O noutate importantă o reprezintă introducerea testului ADN pentru soţul care-şi recunoaşte copilul nelegitim. Autorităţile spun că această modificare ar avea ca efect blocarea reţelelor de trafic de bebeluşi. Potrivit secretarului de stat Bogdan Panait, şeful Oficiului Român pentru Adopţii (ORA), metoda era simplă: soţul se declara în maternitate drept tatăl natural al unui nou-născut, mama renunţa la copil contra unei sume de bani, iar mai târziu, soţia adopta copilul nelegitim.

„Au fost situaţii când familiile puteau intra într-o maternitate să-şi aleagă un copil, aranjau cu mama naturală, îl adoptau şi a doua zi plecau cu el în străinătate”, a povestit şeful ORA la conferinţa „Tendinţe actuale în justiţia despre copil şi familie”, fără să dea mai multe informaţii. Autorităţile de protecţie a copilului au pomenit deseori despre aceste reţele, dar nu au dat niciodată vreun exemplu de caz concret.

Preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONPC), Bogdan Simion, crede că introducerea testării ADN ar putea scădea în intensitate fenomenul şi se bucură că, în sfârşit, cineva plăteşte analiza ADN, mai precis „tatăl”: „Până acum, direcţia de protecţie a copilului, dacă avea o suspiciune vizavi de modul în care cuplul a ajuns la copil, cerea în instanţă testul ADN. Numai că tot direcţia trebuia să-l plătească şi n-avea cu ce, costă undeva la 4.000 de lei. Atunci pica toată acţiunea în instanţă şi noii părinţi scăpau”.

Proceduri scurtate pentru bebeluşii părăsiţi

Altă modificare a legii priveşte scurtarea perioadei de adopţie a unui bebeluş cu părinţi necunoscuţi, astfel că acesta poate fi „bun de înfiat” la doar o lună după naştere. Noul proiect mai introduce în premieră „concediul de acomodare” cu copilul, de maximum trei luni, pentru părinţii adoptivi.

Concediul este plătit cu 800 de lei lunar, dar există şi posibilitatea ca mama sau tatăl adoptiv să-şi reducă zilnic timpul de lucru cu un sfert. Concubinii nu pot adopta împreună un copil, nici homosexualii sau lesbienele, explicaţia autorităţilor este că întâi ar trebui modificat Codul Civil în acest sens.