Pe lîngă drepturile omului înscrise în Constituţie, trebuie să acceptăm şi îndatoririle lui democratice – printre acestea se numără şi obligaţia de a întinde mîinile pentru a i se pune cătuşele atunci cînd este acuzat de fapte penale deosebit de grave: crimă, abuz sexual asupra minorilor, viol, trafic de droguri şi de persoane, corupţie etc.

Timp de o săptămînă, mai exact de sîmbăta trecută, presa şi milioanele de persoane cuplate la reţelele de socializare scriu la foc continuu despre arestarea fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, pentru luare de mită în schimbul atribuirii unui contract preferenţial, infracţiunea fiind dovedită în urma unui flagrant. De la emisiunile lacrimogene la avocatul penalilor Antena 3 şi postările patetice „din inimă de român“ pe Facebook pînă la acuzaţiile cele mai severe, arestarea fostului ministru al Sănătăţii din guvernul Dăncilă a fost întoarsă pe toate feţele. Sigur că veriga decuplată din lanţul PSD a fost exploatată şi de către adversarii politici ai partidului. Merită punctate cîteva reacţii imediate, aşa cum se întîmplă de fiecare dată cînd un personaj public, un demnitar, ne părăseşte o vreme pentru a-şi ispăşi păcatele în celulele închisorilor.

1. Din exces de zel liberal, ministrul în rezervă al Internelor, Marcel Vela, a pus în dezbatere publică un ordin ministerial prin care vrea să transfere asupra medicilor responsabilitatea de a dispune dacă un arestat care suferă de o boală poate fi transportat sau nu cu cătuşe la locurile de detenţie sau la spitalele din perimetrul penitenciar. Este de neînţeles demersul ministrului de Interne.

2. Instituţia-persoană Renate Weber, formal putem să-i spunem Avocatul Poporului, s-a autosesizat în cazul Sorinei Pintea, adresîndu-se directorului Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti: „Vrem să ştim în ce măsură este pregătit să răspundă cerinţelor speciale pe care o persoană le are. Privarea de libertate nu trebuie să însemne o condamnare la moarte", a spus Renate Weber la oficina PSD, Antena 3.

3. În fine, aproximativ 200 de persoane au participat joi la un miting de solidaritate cu fostul ministru în faţa Palatului de Justiţie din Baia Mare. Merită redate cîteva sloganuri ale concetăţenilor băimăreni ai fostului ministru al Sănătăţii acuzat de corupţie: „O omoară pe Sorina Pintea". „Nu o ucideţi pe Sorina“. „Dreptate, nu crimă". „Demnitate".

Este adevărat, cu „demnitate" fostul ministru Sorina Pintea a întins mîna şi a strecurat în poşetă mita de 10.000 de euro şi 120.000 de lei, conform procurorilor care au organizat flagrantul, proba zdrobitoare în faţa oricărei instanţe de judecată. Şi tot cu „demnitate" a postat pe pagina ei de Facebook: „Unde este pericolul social în raport cu umilirea şi pericolul medical?! Să nu uităm că şi copiii României văd asta."

Dar copiii României, de la un an la altul mai mulţi, care sînt o pradă uşoară pentru traficanţii de droguri, printre care se numără şi fiul Sorinei Pintea, condamnat în 2012 la şase ani de închisoare pentru deţinere şi traficare de stupefiante, cu ei ce facem? Pe ei cine îi apără? Lor cine le poartă de grijă să nu ajungă în locurile rău famate alături de oamenii străzii? Cum a colaborat Ministerul Sănătăţii cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul de Interne în timpul mandatului Sorinei Pintea pentru a preîntîmpina şi diminua această maladie a sufletelor nevinovate? S-a gîndit Sorina Pintea la toate acestea şi la multe altele, unde ministerul pe care l-a condus ar fi putut să intervină cu programe bine articulate şi cu potenţialul de a fi eficiente? Poate că de acum încolo va avea răgaz să se gîndească.

Migraţia medicilor şi dinozaurii ministeriali 

Unul din patru medici români lucrează în străinătate. Migraţia masivă din sistemul medical a început odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi cu dreptul românilor la muncă în spaţiul comunitar – la nivelul individului, acesta a fost, este şi va fi în continuare cel mai important beneficiu al aderării. Numărul medicilor români care au părăsit ţara pînă în prezent este estimat la 15.000. Şi în cazul lor, ca şi în acela al altor profesii, plecările masive, în valuri, s-au succedat unor mineriade ale puterii politice, cum ar fi, de exemplu, cea din 10 august 2018. Prima şi cea mai gravă consecinţă a plecării unui sfert din medicii români s-a resimţit în zonele rurale, unde, în absenţa medicilor, bolnavii sînt consultaţi de asistenţi medicali care, şi aceştia, sînt navetişti şi trag după ei uşa cabinetului medical în funcţie de cît de ocupată le e ziua cu rezolvarea problemelor personale.

Conform unui sondaj de opinie realizat de IMAS la începutul lunii februarie, peste 60% dintre români nu au încredere în spitalele de stat, 57% au puţină sau foarte puţină încredere în Ministerul Sănătăţii, iar 30% dintre participanţii la sondaj au doar într-o mică măsură încredere în medici. Rezultă de aici că aproape o treime din populaţia României merge la spital cu sufletul îndoit sau, în cazul unor afecţiuni grave, cu moartea la purtător.

În ultimii treizeci de ani am avut treizeci de miniştri ai Sănătăţii – multe interimate, mandate cu repetiţie, portofolii adjudecate de economişti, finanţişti ori de indivizi de profesie politicieni. În toţi aceşti ani, sistemul de sănătate a făcut un pas înainte şi doi înapoi. S-au cheltuit sute de milioane de euro pe aparatură de ultimă generaţie importată din ţările europene care se degradează şi azi în depozitele unor spitale. Unul din motivele invocate de superiorii halatelor albe este acela că nu avem medici specializaţi pentru a folosi o astfel de tehnică medicală. Modernizarea unităţilor spitaliceşti, de la termopane şi parchet pînă la blocurile operatorii şi secţiile de terapie intensivă poartă sigla partidelor care i-au numit sau susţinut pe directorii acestora. Nu a lipsit mult ca spitalele respective să fie înfăşate cu bannere, aşa cum „edificiile“ primarului Capitalei, Gabriela Firea, poartă sloganuri de genul „Această parcare a fost amenajată de Primăria Generală a Capitalei.“

Instituţiile-persoane, despre care am mai scris, includ pe primele locuri şi sistemul de sănătate.

George Arun - Deutsche Welle