Cu pandemia la psiholog. „Tinerii sunt foarte afectaţi“
0
Criza sanitară pe care o traversăm a schimbat semnificativ comportamentul românilor şi în materie de servicii medicale. Siliţi de restricţii, tot mai mulţi au căutat medici şi acces la analize medicale de specialitate folosind aplicaţiile pe telefon, computer sau tabletă.
Datele statistice adunate de platforma medicală digitală Docbook arată că numărul programărilor prin intermediul acestor mijloace a crescut spectaculos.
Astfel, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, specialităţile medicale pentru care românii au căutat doctori au fost cardiologia – 12% creştere, ginecologia – 19% şi neurologia – 15%. Şi mai mult au crescut însă consultaţiile la psiholog – 76%, potrivit aceleiaşi surse.
Doar în luna septembrie, prin intermediul platformei digitale au fost înregistrate nu mai puţin de 10.000 de programări, în contextul în care numărul total de programări realizate în primele 9 luni din 2020 este de peste 67.000, iar până la finalul anului se estimează că vor fi 100.000 de programări doar pe această platformă.
Telemedicina a luat şi ea locul consultaţiilor clasice, cele mai populare şi mai căutate consultaţii medicale video fiind cele realizate la medicii generalişti, dermatologi şi respectiv specialişti de medicină internă.
Creşte agresivitatea oamenilor
Psihologul Keren Rosner consideră că în această perioadă au crescut mai ales căutările online pe teme medicale şi de psihologie. „Dar, într-adevăr, serviciile de psihologie sunt căutate mai mult decât înainte”, admite psihologul. De ce se întâmplă acest lucru? „În principal, este vorba despre teamă permanentă şi revoltă. Teama de îmbolnăvire şi de evoluţia propriului destin generează schimbarea comportamentului, îngrijorare suplimentară, anxietate, atacuri de panică. Alţii trec printr-o perioadă dificilă în ceea ce priveşte structura relaţiilor – divorţează, dar nu mai au posibilitate să-şi găsească parteneri noi, socializarea fiind atât de redusă”, explică Keren Rosner.
Revolta aparţine celor care nu cred în existenţa virusului care a determinat pandemia şi se simt victimele unei conspiraţii. „Au impresia că sunt supuşi unor restricţii care nu-şi au rostul. Consideră că în spatele pandemiei sunt nişte poveşti şi nişte mituri care le alimentează această revoltă, pentru că au impresia că li se întâmplă o mare nedreptate. Au strâns foarte multă furie şi foarte multă frustrare şi se comportă foarte agresiv. Am vorbit şi cu persoane din alte ţări şi am întrebat dacă au sesizat această creştere a agresivităţii oamenilor şi mi-au confirmat că, într-adevăr, observă acest lucru şi îl simt”, adaugă specialistul. Cei care cred în conspiraţii sunt oameni care câştigă bine, au o viaţă confortabilă, dar nu au o mare putere de introspecţie şi aprofundare sau de înţelegere. „Sau sunt tineri cărora li se pare mult mai interesant să creadă într-o conspiraţie şi să aibă o poveste, decât să-şi dea voie să simtă frica şi neliniştea în ceea ce-l priveşte. Pentru că tinerii sunt foarte afectaţi. N-am întâlnit niciun intelectual veritabil care să nege existenţa virusului”, punctează Keren Rosner.
Se încarcă comentariile...
