ONG: În România, media de vârstă a copiilor abuzaţi sexual este de 7 ani
0
Media de vârstă a copiilor abuzaţi sexual în România este de 7 ani, iar multe cazuri apar copii cu vârste mai mici de patru ani, atrag atenţia experţii în domeniu, care spun că este necesară implicarea reală a autorităţilor şi a societăţii pentru a stopa fenomenul.
Media de vârstă a copiilor abuzaţi sexual în România este de 7 ani, un procent semnificativ al acestor cazuri implicând însă copii cu vârste de până la 4 ani, atrag atenţia reprezentanţii organizaţiilor pentru protecţia copiilor.
„În România, copiii, şi vorbim în mod special de fete, sunt victime ale agresiunilor sexuale începând de la vârsta de 4 ani, iar vârsta medie a copiilor abuzaţi este de 7 ani. Vă spun aceste cifre din experienţa noastră şi a altor ONG-uri care se ocupă în mod serios de această problemă, pentru că nu ne putem rezuma la cele foarte puţine cazuri ce ajung în atenţia autorităţilor. Din partea acestora nu există nici măcar un studiu care să ne arate măcar cifrele fenomenului. Nu există niciun interes pentru un astfel de studiu, pentru că atunci autorităţile devin responsabile şi de găsirea unei soluţii. Aşa că preferăm să ignorăm problema, să rămânem în această anestezie morală, nescandalizaţi când copii de 10-11 ani sunt violaţi, când judecătorii dau sentinţe cu suspendare pentru aceşti pedofili, să păstrăm în continuare aceste Direcţii de Protecţia Copilului unde sunt abuzaţi aceşti copii. Ne isterizăm episodic când avem cazuri precum Caracal, dar altfel subiectul nu ne atinge”, a declarat Monica Boseff, directorul executiv al Fundaţiei „Uşa Deschisă”.
85% DINTRE VICTIMELE ABUZURILOR SEXUALE DIN ONLINE, COPII SUB 10 ANI
Potrivit unor date statistice recent colectate de Organizaţia Salvaţi Copiii în anul 2019, victimele abuzurilor sexuale în mediul online au fost, în proporţie covârşitoare de 90%, fete, majoritatea victimelor având vârste sub 10 ani. Astfel, din cele 1.594 de cazuri de abuzuri sexuale raportate la linia pusă la dispoziţie de Salvaţi Copiii, 12% reprezintă rapoarte care înfăţişează copii cu vârsta aproximativă de până în 5 ani, 73% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 şi 10 ani, 13% victime cu vârste între 11-15 ani, iar două procente, victime cu vârste peste 16 ani. 35 dintre victimele înfăţişate în materiale aveau vârste sub un an. „Nu ştiu dacă aceste cifre sunt particular mai grave pentru România, însă în mod cert vorbim de un fenomen grefat pe lipsa de servicii şi instituţii ale statului care să prevină, vorbim de o societate extrem de permisivă cu violenţa faţă de copii (84% dintre persoane spuneau acum 10 ani că nu văd nicio problemă în lovirea propriului copil), vorbim de atitudini permisive faţă de violenţa domestică ş.a.m.d. Din păcate, în lipsa unui program naţional care să pregătească specialiştii într-o astfel de problemă sensibilă, instituţiile statului nu vor reuşi niciodată să ajungă la aceste victime”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Copiii.
ÎN ROMÂNIA, UN MINOR ESTE VICTIMA UNUI ABUZ SEXUAL LA FIECARE 6 ORE
În lipsa unor studii de prevalenţă ale autorităţilor competente, organizaţiile din domeniu susţin că sondajele şi rapoartele pe care le întocmesc periodic arată că problema e una cu mult mai serioasă. Nu doar că numărul real al cazurilor nu este cunoscut, dar atât copiii, cât şi părinţii nu cunosc toate formele de abuz sexual, subiectul fiind unul tabu.
„Cele peste 1.000 de cazuri de abuzuri împotriva minorilor raportate în 2018 de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copiilor sunt doar vârful aisbergului. Vorbim de cazurile cele mai grave. Un sondaj realizat de World Vision România arată că cei mai mulţi dintre tineri nu recunosc şi nu pot detecta numeroase forme ale abuzului sexual - 4 din 5 copii nu ştiu că mimarea actului sexual este o formă de abuz sexual; 70% dintre minorii chestionaţi nu ştiu că atunci când abuzatorul se dezbracă, parţial sau total, în faţa lor este tot o formă de abuz sexual, jumătate dintre copii nu ştiu că atingerea de către abuzator a zonelor intime ale propriului corp în faţa copilului sau faptul că acesta îi mângâie împotriva voinţei lor sunt forme de abuz sexual. Şi chiar şi atunci când recunosc aceste forme, doar 3 din 5 copii ar vorbi cu părinţii şi doar jumătate ar suna la poliţie. Mai rău, abia după vârsta de 11 ani, copiii încep să discute acest subiect cu părinţii, iar de cele mai multe ori este prea târziu. Jumătate din cazurile de abuz sexual se produc în familie, iar multe, înainte de această vârstă. Aşa că părinţii trebuie să se educe cu privire la acest fenomen, să înveţe să recunoască semnele unei agresiuni ce poate avea loc asupra propriului copil şi, mai ales, să nu ascundă sau să treacă sub preş de ruşine aceste fapte. Mai ales mamele trebuie să treacă peste orice jenă şi să pună pe primul loc interesul copilului”, a explicat dr. Gabriela Paleru, director World Vison România.
„Din păcate, pentru rezolvarea acestei probleme e nevoie de mai mult decât înăsprirea pedepselor. E nevoie de educaţie pentru a elimina stigma socială asociată cu acest fenomen, şi care, de cele mai multe ori împiedică victimele să raporteze aceste fapte, şi este nevoie ca autorităţile să câştige încrederea copiilor. Sondajul nostru a arătat că acei copii care au asistat la un abuz sexual nu ar merge la poliţie. Autorităţile sunt văzute ca incapabile să intervină. De exemplu, există o linie, un «Telefon al Copilului», însă e o linie cu orar, copiii abuzaţi nu pot suna la orice oră, de parcă abuzurile se petrec doar între 9 şi 16”, a declarat şi Mihaela Nabar, director Executiv World Vision. Potrivit specialiştilor, faptul că micuţii nu ştiu să recunoască abuzul sexual în toate formele lui îi face pe aceştia să creadă că abuzul şi violenţa reprezintă o normalitate.
COPIII LA VÂRSTE FRAGEDE, VULNERABILI
Psihologii susţin că tocmai aceşti copii cu vârste mici, de sub 10 ani, sunt cei mai vulnerabili pentru că nici nu înţeleg pe deplin natura relaţiilor sociale şi pentru că, prin natura gândirii magice specifice vârstei, pot fi convinşi uşor să ascundă acest secret. „La vârste mici, copiii nu înţeleg pe deplin ce înseamnă relaţiile sociale, nu ştiu să deosebească între comportamente sănătoase şi toxice şi sunt în special vulnerabili întrucât aceştia încă nu au capacitatea cognitivă sau emoţională de a înţelege sau conştientiza ceea ce se întâmplă atunci când sunt victima unui abuz. De aceea, este vital ca părinţii să nu permită copiilor preşcolari acces nesupravegheat la Internet şi să instaleze pe dispozitivele digitale programe de filtrare şi control parental. Deşi pentru multe persoane subiectul educaţiei sexuale este unul sensibil sau tabu, încurajăm părinţii şi educatorii să ofere informaţii copiilor, adaptând mesajele la nivelul lor de dezvoltare cognitivă, emoţională şi socială. Prin educaţie ne asigurăm că copilul primeşte explicaţii corecte şi învaţă ceea ce înseamnă limite sau atingeri potrivite şi nepotrivite. Copiii informaţi, care au fost încurajaţi să ceară ajutorul adulţilor atunci când simt că ceva este în neregulă, vor fi mai feriţi de diferitele forme ale abuzului sexual”, a declarat Teodora Stoica, psiholog în cadrul Asociaţiei Salvaţi Copiii.
PARLAMENTUL ÎNĂSPREŞTE PEDEPSELE
Senatorii au adoptat luni, cu unanimitate de voturi, un proiect legislativ ce prevede creşterea pedepselor minime pentru infracţiunile sexuale (orice formă de abuz sexual îndreptat împotriva minorilor) astfel încât să fie eliminată portiţa legală prin care pedofilii primeau pedepse cu suspendare. „Toate pedepsele minime pentru infracţiuni sexuale şi trafic de persoane cresc cu doi ani, orice infracţiune de viol va fi pedepsită cu închisoare între 5 şi 10 ani, astfel încât să nu mai există posibilitatea pedepselor cu suspendare”, a declarat deputata Oana Bîzgan, iniţiatoarea legii. Potrivit acesteia, în 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor pe rolul judecătorilor, doar 42,17% din cazuri au sfârşit prin condamnări definitive, potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiţiei. Dintre acestea, 50% au reprezentat condamnare cu suspendare şi doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenţie. Dintre persoanele condamnate la executare în detenţie, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani. Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaţilor, care este for decizional. Cele cinci reguli pe care părinţii trebuie să le transmită copiilor
În contextul în care un mare număr de cazuri de abuzuri sexuale au loc asupra copiilor cu vârste sub 10 ani şi sunt săvârşite de către un membru al familiei, părinţii îşi pot învăţa copiii un set de cinci reguli de aur pentru a se proteja şi a recunoaşte aceste abuzuri.
Reguli pentru copii
1 Corpul este al meu şi îmi aparţine:
Pot să spun NU! dacă nu vreau să pup sau să îmbrăţişez pe cineva. Sunt şeful sau şefa corpului meu şi ceea ce spun se aplică!
2 Am o Reţea de Siguranţă (5 persoane)
Am încredere în cinci adulţi, care formează Reţeaua Mea de Siguranţă. Ştiu cum să îi contactez. Lor pot să le spun orice, iar ei mă vor crede la rândul lor. Dacă mă îngrijorează sau mă sperie sau sunt nesigur(ă) de ceva, pot să spun cuiva din Reţeaua mea de Siguranţă ce simt şi de ce mă simt aşa.
3 Semne de Alertă Timpurie
Dacă mă simt speriat(ă) sau nesigur(ă), este posibil să transpir mult, să mă doară burta, să tremur sau să îmi bată inima foarte repede. Aceste senzaţii sunt Semnele mele de Alertă Timpurie. Dacă ceva mă face să simt oricare dintre senzaţii, trebuie să îi spun imediat unui adult din Reţeaua Mea de Siguranţă.
4 Nu păstrez secrete cu nimeni
Nu trebuie să ţin secrete care mă fac să mă simt prost sau inconfortabil. Dacă cineva mă roagă să ţin un secret care mă face să mă simt prost sau nesigur, trebuie să îi spun unui adult din Reţeaua mea de Siguranţă imediat.
5 Zonele mele intime
Zonele intime sunt părţile corpului meu acoperite de costumul de baie. Întotdeauna le spun pe numele corect anatomic. Nimeni nu poate să îmi atingă zonele intime. Nimeni nu poate să îmi ceară să îi ating zonele intime. Nimeni nu trebuie să îmi arate poze ale zonelor sale intime.
Se încarcă comentariile...
