Nu vă păcăliţi cu durerile de inimă!

De la o anumită vârstă, efortul, stresul sau emoţiile declanşează dureri în zona inimii. De cele mai multe ori este vorba despre cardiopatia ischemică dureroasă, al cărei principal simptom

De la o anumită vârstă, efortul, stresul sau emoţiile declanşează dureri în zona inimii. De cele mai multe ori este vorba despre cardiopatia ischemică dureroasă, al cărei principal simptom este angina pectorală.

Nicolae Leahu

De ce apar durerile şi care sunt cele mai bune metode de tratament ne-a explicat dr George Dumitraşcu, medic primar la Spitalul Militar de Urgenţă din Sibiu. În general, cei mai expuşi pericolului de a face o asemenea boală sunt bărbaţii, cu vârste de peste 45 de ani, mai ales dacă sunt şi fumători sau au un surplus ponderal şi colesterolemie crescută.

În general, bărbaţii, ca urmare a cardiopatiei ischemice, fac adesea direct un infarct, fără să aibă în prealabil dureri, iar femeile suferă mai des de angină pectorală, fiind mai puţin expuse pericolului unui infarct. Nu înseamnă că femeile sau bărbaţii tineri sunt feriţi de un atac de cord.

Ce înseamnă de fapt cardiopatia ischemică şi angina pectorală? În momentul în care, din diverse motive, muşchiul inimii (miocardul) nu mai primeşte suficient oxigen, se produc anumite modificări ce duc în final fie la apariţia durerilor, a unor tulburări de ritm (palpitaţii) sau direct la apariţia unui infarct.

Lipsa oxigenului este cauzată cel mai frecvent de un transport insuficient de sânge prin vasele coronare, la nivelul miocardului. Cauza cea mai frecventă este îngustarea vaselor, ca urmare a depunerilor de colesterol. Mai există uneori şi alte cauze: spasmul vaselor coronare, anemia, anumite boli cardiace preexistente etc.

Cu timpul, lipsa oxigenului produce modificări la nivelul miocardului, iar în cazurile mai grave, când apare o lipsă majoră de oxigen, duce la infarct. Acesta este de fapt moartea (necroza) unei porţiuni din miocard ce nu a mai primit suficient oxigen o perioadă mai îndelungată. Nu întotdeauna durerile din zona inimii vin însă de la cord.

Cum identificaţi durerea de inimă

Pentru a putea fi siguri că o durere în această regiune este provocată de inimă, trebuie să reţineţi câteva lucruri. În primul rând, durerile anginoase apar în special după un efort (de exemplu la urcarea scărilor sau la mersul pe jos), după o emoţie puternică, la frig, după o masă copioasă, uneori noaptea, în timpul schimbărilor majore de temperatură sau la variaţiile presiunii atmosferice.

Chiar şi persoanele sănătoase, la schimbările mari de temperatură şi la apariţia unor perturbaţii atmosferice, pot avea simptome de angină pectorală. Multe din simptome pot fi date de ceea ce se numeşte meteosensibilitate, o stare de rău ce nu poate fi explicată foarte clar, provocată de modificarea bruscă a presiunii atmosferice.

Durerea anginoasă are anumite caracteristici ce pot fi recunoscute. De cele mai multe ori, durerea apare retrosternal (în coşul pieptului) şi poate să iradieze spre mâna stângă, până spre degete, spre spate, spre gât şi mandibulă sau poate să coboare spre stomac.

Senzaţia dureroasă este tipică, de apăsare sau gheară care strânge inima. Există şi dureri care seamănă cu durerea din angină (dureri de stomac sau durerile intercostale). Testul pentru aceste dureri este persistenţa sau nu, după administrarea de nitroglicerină sublingual. Dacă este vorba despre o durere anginoasă, după aproximativ trei minute, dispare.

Analize indispensabile

Este de la sine înţeles că un consult medical este absolut necesar în condiţiile apariţiei durerilor anginoase. Cea mai utilă investigaţie este electrocardiograma (EKG). De multe ori însă aceasta poate fi normală şi atunci este nevoie să fie repetată de mai multe ori, uneori în condiţii de efort (medicul va ruga pacientul să urce şi să coboare pe o scăriţă sau pe scările spitalului înainte de efectuarea EKG).

Măsurarea tensiunii este de asemenea foarte importantă. Ecografia cardiacă Doppler poate depista anumite anomalii cardiace. Radiografia poate detecta existenţa unor modificări la nivelul inimii, al arterelor coronare sau al aortei. Analiza sângelui poate detecta anumiţi markeri care depistează chiar şi infarctele nedectabile pe EKG.

Nitroglicerina este sfântă

Tratamentul în astfel de cazuri este complex. Numai după o observaţie îndelungată a pacientului şi după efectuarea tuturor analizelor, medicul va şti care este cea mai bună metodă terapeutică. Tratamentul este individual, pentru fiecare pacient în parte. În general, un medicament de bază rămâne nitroglicerina care calmează rapid durerile. De aceea, mai ales bărbaţii supraponderali, cu colesterol crescut, care au eventual şi hipertensiune, este bine să aibă întotdeauna la îndemână nitroglicerină.

S-a demonstrat că aspirina luată zilnic în doze mici (o jumătate de tabletă după mese) are efecte benefice asupra miocardului. Mare atenţie însă la cei suferinzi de gastrită sau ulcer, boli pe care aspirina le poate agrava. De aceea este recomandată în special aspirina tamponată. De asemenea, vitamina C are efect benefic asupra miocardului. Se recomandă cure, mai ales la începutul primăverii, de câte patru săptămâni, câte o jumătate de fiolă buvabilă pe zi, înainte de mese cu cel puţin o oră. Exerciţiul fizic regulat, în aer curat, este de asemenea benefic, atâta vreme cât nu provoacă dureri.

Nu mai este nevoie să reamintim de controlul periodic al tensiunii, eliminarea grăsimilor animale şi a colesterolului din alimentaţie, evitarea frigului, a stresului şi a emoţiilor.