Nicolae, moşul de ciocolată
0
Copiii, dar şi adulţii în egală măsură, aşteaptă ca Moş Nicolae să le pună în această noapte dulciuri în ghete, iar ciocolata este în topul preferinţelor. Atenţie însă la ingrediente, avertizează medicii
În această noapte, Moş Nicolae umple cu dulciuri ghetuţele copiilor cuminţi şi aduce nuieluşe celor neascultători. Jucăriile trebuie lăsate în seama lui Moş Crăciun. Altfel, copiii vor amesteca sărbătorile şi nu se vor mai bucura la fel de mult de sosirea Crăciunului. Ciocolata nu poate lipsi din punguţa cu dulciuri pusă de Moş Nicolae în ghete. Iar cea mai bună este ciocolata cu ingrediente naturale şi cu o concentraţie de cacao de cel puţin 70%. „Există pe piaţă ciocolată cu sirop de porumb, acesta fiind mai periculos pentru sănătate decât zahărul, precum şi cu înlocuitori de unt de cacao, cum ar fi grăsimile hidrogenate sau grăsimile vegetale. O ciocolată autentică, sănătoasă, ar trebui să conţină cacao (peste 70%), unt de cacao, zahăr şi arome naturale“, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Cum este puţin probabil ca un copil să mănânce cu plăcere o ciocolată amăruie (deşi gusturile alimentare ar trebui formate din copilărie), o alternativă poate fi ciocolata cu lapte. Şi în acest caz, ingredientele ar trebui să fie sănătoase, iar concentraţia de cacao recomandată de specialist este de minimum 50%. „Chiar dacă este o zi de sărbătoare, nu ar trebui să-i lăsăm pe cei mici să mănânce în exces ciocolată, pentru că ea conţine cofeină şi teobromină, care îi agită foarte mult“, atenţionează prof. Mencinicopschi.
Ciocolată pentru copilul din tine
Şi pentru adulţi, ciocolata este cadoul cel mai potrivit de la Moş Nicolae, ea fiind apreciată la orice vârstă. Atât de apreciată, încât femeile ar fi dispuse să renunţe la sex pentru ea, după cum reiese dintr-un sondaj realizat de un producător britanic de batoane de ciocolată, Fibre Plus. 22% din cele 2.000 de femei intervievate au spus că acest desert ar fi ultimul lucru la care ar fi dispuse să renunţe dacă ar avea de ales.
Românii nu sunt printre cei mai mari consumatori de ciocolată din lume şi nici din Europa, dar ea este în topul deserturilor preferate. O dovadă este faptul că „în ciuda crizei economice, vânzările de ciocolată nu au scăzut în ultima perioadă“, spune Jolyon Salvadore M'Bei, managerul binecunoscutei ciocolaterii belgiene Leonidas – România. „Gusturile românilor s-au rafinat în ultimii ani. Ei pot deosebi acum o ciocolată care stă şase luni la raft de alta care este făcută pentru a fi consumată în termen de o lună – cea care se găseşte în ciocolaterii. Decembrie este luna în care românii mănâncă cea mai multă ciocolată, vânzările fiind de patru-cinci ori mai mari faţă de celelalte luni ale anului. Moş Nicolae este sărbătoarea care dă startul la ciocolată.
Ce-i la modă în 2012
Dacă sunteţi în căutarea unui cadou de ciocolată mai special de pus în ghetuţele iubitului sau iubitei, puteţi alege sortimente cu piper sau cu ardei iute. Cele două se găsesc de mai mulţi ani în România. O noutate în acest an în ţara noastră este ciocolata dulce-sărată. „Gustul special, dulce şi sărat în acelaşi timp, este dat de alunele de pădure, migdalele şi fisticul din compoziţie, care sunt sărate“, explică George Sotiroulis, care deţine franciza faimoasei ciocolaterii italiene Venchi în România.
Istoria ciocolatei
Ciocolata, aşa cum o ştim astăzi, nu are o istorie foarte îndelungată. Abia în secolul al XIX-lea, Briton John Cadbury a descoperit un proces tehnologic de solidificare a ciocolatei. Arborele de cacao era cultivat încă de acum trei milenii în America Centrală, Mexic şi în zona de nord a Americii de Sud. Cele mai vechi culturi ale arborelui de cacao datează din 1.100-1.400 î. Hr. şi au fost descoperite în Honduras. Montezuma, un conducător al aztecilor, ar fi obişnuit să bea zilnic aproape 50 de căni din băutura amară pe bază de boabe de cacao, pentru efectul ei energizant. Populaţia aztecă îi spunea „xocolātl“ – în traducere înseamnă apă amară şi se află la originea cuvântului „ciocolată“. Consumate crude, boabele de cacao au un gust puternic amărui. Pentru a obţine aroma cunoscută nouă, ele trebuie să treacă printr-un proces de fermentare şi trebuie să fie apoi prăjite. Cristofor Columb ar fi adus boabele de cacao în Europa, iar spaniolii au adăugat mai târziu băuturii trestie de zahăr şi aromă de vanilie. Reţeta a fost îmbunătăţită cu lapte în 1849, de suedezul Daniel Peter. Acesta este sortimentul cel mai apreciat în lume. Deşi boabele de cacao au origini în America, astăzi Africa Occidentală este cel mai mare producător. Aproape două treimi din cacao provine din această regiune a globului.
Cine-i moşul care pune daruri în ghete?
Cel pe care îl cunoaştem astăzi sub numele de Moş Nicolae este Sfântul Ierarh Nicolae, preot grec şi apoi episcop al cetăţii Mira (astăzi, oraşul Demre, din Turcia), despre care se crede că ar fi trăit între anii 270 şi 343. Toiagul lung cu care este reprezentat Moş Nicolae se numeşte cârjă şi este specifică rangului său de episcop. Sfântul Ierarh Nicolae era cunoscut ca protector al călătorilor, comercianilor, al celor acuzaţi pe nedrept şi al fetelor nemăritate.
Există mai multe legende care îl au în centru pe episcopul Nicolae. Una dintre ele spune că ar fi ajutat fetele unui nobil sărac să se mărite, fapt imposibil altfel, din cauza situaţiei financiare precare. Când fata cea mare a ajuns la vremea măritişului, Sfântul Nicolae i-a lăsat la uşă un săculeţ cu aur. La fel a procedat şi cu cea de-a doua, dar când a venit rândul mezinei, nobilul a stat de pază pentru a afla cine lasă aurul. Aflând planul său, Sf. Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a lăsat săculeţul cu aur prin hornul casei. Acesta a ajuns însă într-o şosetă lăsată la uscat, iar de aici ar fi apărut obiceiul de a agăţa şosetele de şemineu. Cei trei săculeţi cu aur făcuţi cadou fetelor au fost transformaţi, în iconografia apuseană, în trei bile de aur. O interpretare a celor trei bile ar fi portocalele oferite copiilor în noaptea dintre 5 şi 6 decembrie.
Sfântul Nicolae este mai cunoscut ca ocrotitor al copiilor şi există două legende cu privire la legătura sa cu cei mici. Una dintre ele spune că ar fi înviat, prin rugăciune, trei băieţi care au fost măcelăriţi de un bărbat şi lăsaţi într-un butoi cu saramură vreme de şapte ani. Moş Nicolae cel darnic cu copiii apare în cea de-a doua legendă, potrivit căreia Sf. Nicolae obişnuia să pună monede în ghetuţele pe care copiii le lăsau la uşă pentru el.
Sfântul Ierarh Nicolae ar fi inspirat mai cunoscutul personaj Moş Crăciun, şi el darnic cu cei mici. Veşmântul său de episcop era de culoare purpurie, de unde şi costumul roşu al lui Moş Crăciun. De altfel, şi numele Moşului aşteptat de copii pe 25 decembrie ar fi inspirat din cel al lui Moş Nicolae. În olandeză, Sf. Nicolae era cunoscut ca Sinterklaas, nume care s-ar afla la originea celui anglofon, Santa Claus.
Se încarcă comentariile...
