Ministerul Mediului le dă bani românilor să-şi achiziţioneze unităţi de compostare a deşeurilor biodegradabile. Ce vom putea face cu îngrăşământul

Ministerul Mediului le dă bani românilor să-şi achiziţioneze unităţi de compostare a deşeurilor biodegradabile. Ce vom putea face cu îngrăşământul

Românii vor putea beneficia de finanţare pentru gestionarea deşeurilor biodegradabile în propriile gospodării. Mai exact, prin intermediul primăriilor, fiecare gospodările va putea beneficia de o unitate de producere a compostului din deşeuri menajere biodegradabile. Îngrăşământul rezultat va putea fi folosit în propria grădina sau valorificat. Cel puţin aşa a anunţat astăzi Ministerul Mediului care a pus în dezbatere publică Ghidul Compost.

Suma totală alocată acestui program este de 50 milioane lei, din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Bugetul poate acoperi circa 40 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), care vor echipa circa 100.000 de gospodarii, în funcţie de tipul de unitate de compostare ales, cu posibilitate de suplimentare a fondurilor, susţin oficialii de la Ministerul Mediului.

„Pentru fiecare unitate de compostare individuală, valoarea maximă acceptată poate fi de până la 300 lei inclusiv TVA, pentru unităţile de tip monobloc cu volum cuprins între 200 şi 400 litri, sau de până la 15.00 de lei inclusiv TVA pentru cele cu tambur rotativ. Suma maximă eligibilă pentru fiecare UAT fiind de 1,5 milioane lei. Avantajele compostării individuale implică faptul că tratarea deşeurilor organice este realizată pe loc. Nu există costuri suplimentare provenite din colectare, mărunţire, aerisire fiind nevoie doar de o investiţie iniţială, care este mult mai mică comparativ cu compostarea centralizată. Costurile sunt reduse, iar tehnologia nu implică consum energetic, poluare, etc. Unităţile de compost au o durata de viaţă şi sustenabilitate de 20-30 de ani şi nu necesită mentenanţă”, susţine sursa citată.

Selectarea în propria locuinţa, colectare şi compostarea la domiciliu implică înregistrarea cetăţenilor într-un program special de compostare la domiciliu, iar îngrăşământul rezultat poate fi folosit în propria grădina sau valorificat, după caz.

„Prin prezentul Ghid, fiecărei gospodării îi va reveni o singură unitate de producere a compostului, la alegere sau în funcţie de nevoi.  Numărul de unităţi de compostare solicitat nu va depăşi numărul gospodăriilor înregistrate în evidenţa UAT”, mai arată Ministerul Mediului. 

Autoritatea locală poate depune un singur dosar de finanţare în cadrul sesiunii, iar dosarele acceptate vor fi finanţate în limita fondurilor disponibile şi în ordinea înregistrării la sediul Autorităţii.

În România nivelul de compostare este zero

Ghidul supus de MMAP dezbaterii publice se adresează UAT şi acoperă integral valoarea investiţiei. Conform legii cadru deşeuri, Legea 211/2011, Autorităţile Publice Locale sunt responsabile cu încurajarea compostării individuale în gospodării - art. 31 alin.(1) lit. d). De asemenea, având în vedere obligaţiile UAT-urilor de a reduce anual cantitatea depozitată la groapă cu 15% comparativ cu cantitatea depozitată în anul precedent, dar şi faptul că încăpând cu 1 ianuarie 2017 va intră în vigoare taxa la groapă de 80 lei/tonă, compostarea individuală poate contribui semnificativ la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate  într-o Unitate Administrativ Teritoriale. 

Fracţia biodegradabilă care constă în resturi alimentare, deşeuri compostabile provenite din grădina şi bucătăria privată, reprezintă peste 50% din totalul de deşeuri generate, iar în combinaţie cu alte tipuri de deşeuri formează fractia umedă, depozitată în rampele de deşeuri.  Conform statisticilor oficiale, în România nivelul de compostare este zero.  

În cazul în care biodeşeurile sunt colectate combinat cu alte tipuri de deşeuri reciclabile, acestea contaminează fracţia reciclabilă şi astfel duc la reducerea gradului de recuperabilitate în staţii de sortare, care în prezent, în majoritatea cazurilor este de maximum 10%. Depozitarea biodeşeurilor în rampele de deşeuri duce la creşterea emisiilor cu efect de seră, reduce potenţialul de reciclare si este un mod de gestionare ineficient şi neconform cu ierarhia deşeurilor.

Prin transformarea materiei organice în compost nu doar se evită utilizarea gazelor care se folosesc în mod obişnuit la producerea fertilizatorilor sintetici, ci se şi elimina eliberarea în atmosfera a acestor gaze, una dintre cauzele care provoacă încălzirea globală. Separarea la sursă a fractiei bioegradabile şi compostarea individuală poate duce la creşterea semnificativă a gradului de resurse reciclabile recuperate şi reciclate şi astfel poate contribui la atingerea ţintelor de ţară.

Ce criterii trebuie îndeplinite

Potrivit proiectului, este considerat solicitant eligibil unitatea administrativ teritorială care a depus dosar de finanţare la sediul Administraţiei Fondului de Mediu şi care trebuie să îndeplinească următoarele criterii specifice:

a) are îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor, amenzilor către
bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor
legale în vigoare;

b) în activitatea desfăşurată anterior depunerii dosarului de finantare, solicitantul nu a fost
condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărare judecătorească definitivă;

c) nu e înregistrat cu fapte sancţionate de legislaţia financiar-fiscală;

d) nu desfăşoară activităţi economice;

e) nu face parte dintr-o întreprindere unică, aşa cum este ea definită în Regulamentul (UE)
nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.

f) nu a mai beneficiat de finanţare din alte fonduri nationale şi/sau comunitare pentru
cheltuielile solicitate în cerererea de finanţare, conform declaraţiei pe propria răspundere.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: