Efectul Colectiv: Fumatul în spaţiile publice, la un pas de a fi interzis

Fumatul în spaţiile publice ar putea fi interzis FOTO Adevărul

Iniţiativele legislative prin care se cerea interzicerea fumatului în spaţiile publice şi care zăceau prin sertarele aleşilor au fost scoase de la naftalină după tragedia din clubul Colectiv. Deputaţii au dat aviz pozitiv proiectului prin care românii nu vor mai avea voie să fumeze în cluburi, baruri sau restaurante.

Fumatul în toate spaţiile publice ar putea fi interzis, după ce deputaţii au votat favorabil un proiect de lege care le interzice românilor să mai fumeze în restaurante, baruri sau cluburi, dar şi în instituţii publice, în parcuri sau în apropierea locurilor de joacă. Propunerea legislativă, care va intra în plenul Camerei Deputaţilor pentru un vot final chiar în săptămâna ce urmează, a revenit brusc pe masa aleşilor după tragedia din clubul Colectiv, soldată cu 50 de morţi şi peste 130 de răniţi. Cel puţin aşa susţin specialiştii.

„Este foarte posibil să fie o reacţie emoţională la ce s-a întâmplat în clubul Colectiv, asta pentru că legea era tergiversată, amânată. Tragedia de de acum două săptămâni nu a făcut altceva decât să grăbească lucrurile”, a declarat sociologul Mircea Kivu.

Decizia votului în plen a fost una neaşteptată având în vedere că un alt proiect de interzicere a fumatului, iniţiat de deputata Manuela Mitrea, zace din 2011 prin sertarele Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor. Pentru că subiectul a fost ignorat total, anul trecut a fost abordat de o altă iniţiativă, a deputatei Tamara Ciofu, care propunea interzicerea fumatului doar în instituţii publice. Şi aceasta a fost ignorată de aleşi. Astfel, la începutul anului, deputata Aurelia Cristea a convins 105 parlamentari să o susţină pentru depunerea unor amendamente care să contopească cele două proiecte.

Florin Buicu: „Cred că va fi un vot pozitiv în plen“

Şi a fost cu succes. Proiectul a fost avizat pozitiv de Comisiile juridice, pentru industrii şi pentru administraţie publică şi mai aştepta raport de la Comisia pentru sănătate care a dat verde marţi. Drept urmare, săptămâna viitoare, raportul va fi citit în plen după cum a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.

„Vom întocmi raportul final. Noi am spus că suntem de acord cu interzicerea fumatului şi cred că va fi un vot pozitiv. Legea va deveni efectivă la 45 de zile de la adoptare. Acele amendamente care au trecut, între care şi cel privind interzicerea fumatului în spaţiile publice, au fost susţinute de Coaliţia România Respiră, formată din ONG-uri plus asociaţii profesionale ale medicilor. Nu tragedia din Colectiv ne-a determinat să punem pe ordinea de zi acele amendamente. Deşi, indirect, dacă ar fi fost interzis fumatul în cluburi, ar fi fost montate detectoare de fum şi situaţia ar fi fost alta”, a declarat Buicu.

Medicul a explicat că pe viitor cei care îşi aprind ţigara în aceste locuri  riscă amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei, în cazul persoanelor fizice. Ele pot ajunge până la 15.000 de lei în cazul persoanelor juridice.

„N-am conştientizat cât de importante sunt detectoarele de fum“

La masa discuţiilor, pe lângă oficiali din ministerele Sănătăţii şi Economiei şi reprezentanţi din Protecţia Consumatorilor, au fost şi medici, susţinători ai proiectului de lege prin care se interzice fumatul, care au fost uimiţi de votul deputaţilor.

„Nenorocirea care s-a întâmplat la Colectiv a afectat mulţi oameni, nu doar pe cei implicaţi direct. Trebuie să recunosc că, deşi mă consider o persoană informată, până acum n-am conştientizat cât de importante sunt acele detectoare de fum care nu funcţionează cum trebuie dacă se fumează în încăpere. Este evident că a fost un cutremur în conştiinţa noastră de cetăţeni şi mulţi oameni vor acorda un interes mai mare măsurilor de prevenire a incendiilor, iar unda asta de şoc i-a atins şi pe deputaţi. Până la urmă, ce s-a întâmplat marţi a fost o dovadă de normalitate”, a declarat pneumologul Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului naţional Stop Fumat.

Potrivit specialistei, unul dintre puţinele articole respinse marţi a fost acela prin care se interzice  comercializarea produselor din tutun în proximitatea şcolilor şi spitalelor. „S-a ajuns la concluzia că ar fi afectat comerţul şi că este greu de implementat. În plus, există deja o lege care interzice vânzarea ţigărilor către minori”, a explicat Magdalena Ciobanu.

Pneumolog: „Nu vor merge mai puţini în cluburi. E fals“

La rândul său, profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, spune că, dacă legea va trece, va fi un impact bugetar pozitiv pentru sănătate. „Procentul celor care se internează cu infarct de miocard sau astm va scădea cu 16%. De asemenea, scade numărul de cancere pulmonare, asta se va întâmpla în timp, se vor schimba datele de prevalenţă, mai ales la bărbaţi. Totodată, expunerea fumătorilor pasivi care plătesc tribut anual va fi mai mică, în timp ce fumătorul activ se va gândi să se lase de fumat”, a declarat profesorul Mihălţan.

Pneumologul a ţinut să precizeze că interzicerea fumatului în spaţiile publice închise nu va schimba numărul de consumatori. „Nu vor fi mai puţini, va creşte rulajul în puburi sau restaurante. Partea bună e că va scădea numărul de incendii şi expunerea copiilor la fum”, a completat medicul.

Interzicerea fumatului, un indicator al gradului de civilizaţie

De cealaltă parte, sociologul Mircea Kivu consideră că procesul prin care se va schimba atitudinea românilor faţă de fumat va fi unul lent.

„Suntem ultima ţară din Uniunea Europeană care nu punea în aplicare această lege. Datele arată deja că ponderea fumătorilor este în scădere. Totuşi, există un proces de conştientizare a riscurilor, iar românii înţeleg care sunt riscurile expunerii la tutun. Fără îndoială, dacă această lege va trece, se va fuma mai puţin. Chiar şi acum sunt mulţi care nu fumează în casă, le va fi relativ uşor să renunţe, dacă au înţeles că e nociv acasă vor înţelege că e nociv şi atunci când ies”, a completat specialistul.

Şi psihologul Mihai Copăceanu arată că legea va avea efecte clare, deşi admite că ea a captat atenţia aleşilor prea târziu.

„Carenţa din legislaţie a cauzat multe deservicii în planul sănătăţii. Unul dintre factorii ce menţin un nivel ridicat de fumat este permisivitatea. Interzicerea ar duce şi la o scădere a consumului, în loc de cinci ţigări la masă la restaurant, înainte şi după masă, te rezumi la o ţigară. Interzicerea fumatului este şi un indicator al gradului de civilizaţie a ţării şi este o măsură pe care statele o iau pentru a promova şi a asigura sănătatea”, conchide acesta.

Fumatul în locurile publice, interzis în cele mai multe state

Interzicerea fumatului în spaţiile publice, măsură care îi va afecta pe cei aproape 5 milioane de fumători din România, este aplicată de ani buni în unele state membre ale Uniunii Europene. Cele mai stricte norme se aplică în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta, Spania şi Ungaria. Aceste ţări au interzis total fumatul în spaţii publice închise, în mijloacele de transport în comun şi la serviciu (cu doar câteva mici excepţii).

În Belgia, Spania şi Polonia, adoptarea unei legislaţii cuprinzătoare a dus la scăderi semnificative ale ratei de expunere la fumul de tutun.

Irlanda, legislaţia anti-tutun cea mai dură

Prima ţară din lume care a interzis fumatul în toate locurile publice este Irlanda. Legea este în vigoare din martie 2004. Fumatul este, de asemenea, interzis în taxiuri (considerat loc public). Printre cei mai înrăiţi fumători europeni, grecii nu au voie să fumeze în public. La 1 septembrie 2010, în Grecia a intrat în vigoare interdicţia totală a fumatului în spaţiile închise.

Standardele prevăd o interzicere totală a fumatului în birouri, cinematografe, stadioane, transport, şcoli şi spitale. De asemenea, nu se poate fuma în baruri, cafenele şi restaurante. Pe 2 ianuarie 2011 a intrat în vigoare legea care interzice fumatul în toate locurile publice din Spania. Conform legii, în Spania fumatul este interzis în toate locurile publice, fără excepţii, inclusiv stadioane, restaurante şi baruri.

În Austria, legea care interzice fumatul în sistemul alimentaţiei publice a intrat în vigoare la 1 iulie 2010. În cafenele şi restaurante, cu o suprafaţă care nu depăşeşte 50 de metri pătraţi, administratorii au dreptul să interzică total fumatul. În cazul localurilor mai mari, fumatul este permis numai la mesele instalate într-o zonă specială.

În Ungaria, de la începutul lui 2012 nu este permis fumatul în restaurante, dar şi înainte de această perioadă fumatul era interzis în staţiile de autobuz, de exemplu. În Germania, legea federală privind interzicerea fumatului în locurile publice, gări şi transportul public a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Contravenientul poate fi amendat cu până la 5.000 de euro.

Ce cred europenii despre fumat

În mai 2015, Comisia Europeană a publicat un sondaj Eurobarometru privind atitudinile europenilor faţă de tutun. Majoritatea europenilor sunt favorabili unor măsuri de politică stricte cu privire la tutun şi la ţigările electronice.

Astfel, 70% sunt în favoarea ameliorării trasabilităţii produselor din tutun, pentru a reduce comerţul ilegal, chiar dacă produsele devin astfel mai scumpe. În ceea ce priveşte perceperea pericolului, cel mai important indiciu al nivelului de pericol este considerat conţinutul de gudron sau de nicotină (32%), urmat de aditivi (12%). Cât despre ţigările electronice, procentul de respondenţi care le consideră dăunătoare a crescut de la 27% la 52% în numai doi ani.

Sondajul indică, totodată, o tendinţă descendentă a consumului de tutun în întreaga Europă. În ansamblu, s-a înregistrat o scădere cu două puncte procentuale faţă de 2012 (de la 28% la 26%). Categoria de vârstă care a înregistrat cea mai mare scădere (4 puncte procentuale) este cea a tinerilor între 15 şi 24 de ani (25% faţă de 29%). Există încă variaţii considerabile între statele membre în ceea ce priveşte consumul de tutun, cele mai mici rate înregistrându-se în Suedia (11%) şi Finlanda (19%), iar cele mai mari în Grecia (38%) şi Bulgaria (35%).