Cum au sărbătorit românii din fiecare judeţ al ţării Unirea Mică

Români din toate colţurile ţări au ieşit în stradă pentru a sărbători împlinirea a 155 de ani de la Unirea Mică, marcând data de 24 ianuarie printr-o serie de evenimente dedicate momentului istoric. Susţinătorii Unirii au organiza hore, honcerte şi flash-mob-uri, deşi au existat şi oraşe în care s-au ţinut momente de reculegere în memoria victimelor accidentului aviatic din Apuseni sau chiar s-a anulat momentul horei.

Cuza a a editat două proclamaţii la Braşov şi drept mulţumire a dat bani pentru gimnaziul de sub Tâmpa. Şi în exil domnitorul s-a refugiat tot la Braşov

Alexandru Ioan Cuza împreună cu mai mulţi revoluţionari au fost găzduiţi de braşoveni şi au pus la cale paşii Revoluţiei paşoptiste şi ulterior ai Unirii. Drept răsplată când a ajuns domnitor, Cuza a dat bani pentru dezvoltarea gimnaziului de la Braşov.

Un prim popas al vitorului domn al Principatelor îl aflam în conditiile Revolutiei paşoptiste, când împreuna cu mai mulţi domni veniţi de pe Campia Libertaţii de la Blaj, sunt găzduiţi de braşoveni. O placă comemorativă de pe str. Poarta Schei nr.3 arată că în 1848 aici au pososit personalităţi de frunte: Alexandru Ioan Cuza,  Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Cristian Tell, Gheorghe Magheru.

Cuza  a fost martor şi colaborator la editarea, tot la Braşov, a celor doua documente, devenite platforme revolutionare: În numele Moldovei, a omenirii si a lui Dumnezeu si Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, ambele formulate şi redactate de Vasile Alecsandri împreună cu revoluţionarii moldoveni şi munteni prezenţi la Braşov. 

Povestea statuii lui Cuza din Galaţi: bustul domnitorului, pus în locul lui Lascăr Catargiu, dat jos de comunişti în 1948

Inaugurat în vara anului 1928, monumentul din faţa Grădinii Publice de astăzi a suferit, de-a lungul anilor, o serie de modificări din partea comuniştilor. Bustul lui Lascăr Catargiu a fost dat jos, iar ansamblul statuar a luat denumirea de „Monument al muncilor agricole”.

Preocupările gălăţenilor pentru a ridica un monument în memoria lui AL I. Cuza datează încă de prin 1891, atunci când s-au făcut primele demersuri pentru constituirea unui comitet ce urma să strângă fondurile necesare. În 1893, VA Urechia oferea Galaţiului bustul lui Mihail Kogălniceanu. La dezvelirea acestuia, autorităţile locale îşi exprimă dorinţă de a înzestra oraşul şi cu statuile lui Alexandru Ioan Cuza şi Costache Negri. „Numai acea naţiune manifestă vitalitate, care onorează şi conservă memoria bărbaţilor care au luptat pentru ea”, spunea VA Urechia.

Moment jenant în Piaţa Unirii din Iaşi: protestatarii au huiduit şi în timpul momentului de reculegere pentru victimele din Apuseni

În jur de 30 de persoane din mişcarea de rezistenţă de la Pungeşti au venit la Iaşi vineri, 24 ianuarie, pentru a protesta împotriva guvernanţilor, în timp ce primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, dar şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, ţineau discursuri. Huiduielile nu au încetat nici măcar când primarul Gheorghe Nichita a solicitat publicului să ţină un moment de reculegere în memoria victimelor accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

Cu tricolor şi straie populare. Aşa s-a jucat Hora Unirii la Satu Mare, pentru a marca Unirea Principatelor Române

Cu tricolor şi straie populare. Aşa au jucat Hora Unirii la Satu Mare vineri elevii care s-au alăturat autorităţilor pentru a marca împliniriea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române. Totuşi, temperaturile scăzute au făcut ca în acest an numărul participanţilor să fie destul de redus. S-a rezumat în special la autorităţi, membri de partid, veterani de război şi câţiva elevi.

Conform tradiţiei, la final, s-a jucat hora unirii, în care s-au prins zeci de persoane. Dacă autorităţile şi toţi cei prezenţi purtau straie de sărbătoare, elevii sătmăreni au ales să marcheze această zi prin straiele populare oşeneşti. Ideea, spun ei, a venit din partea profesorilor. “Profesorii ne-au dat această idee de a îmbrăca azi, într-o zi de sărbătoare, haine populare. Astfel, având colege de clasă din zona oaşului am ales portul popular oşenesc”, susţin elevele.

Fără paradă militară la hotelul unde s-a oprit Alexandru Ioan Cuza în drumul spre exil

Şatierele deschise pentru reabilitarea pieţelor şi străzilor din cartierul Cetate nu au permis armatei să facă paradă la fostul hotel “Der Trompeter” din Timişoara.

Sărbătoarea legată de 155 de ani de la unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească, de la 24 ianuarie 1859, au început, la Timişoara, cu tradiţionala depunere de coroane la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în faţa Inspectoratului Judeţean de Poliţie.

În ultimii ani, militarii de la Brigada 18 Infanterie Banat s-au obişnuit să defileze în faţa fostului han "Der Trompeter" (La Trompetistul), acolo unde Alexandru Ioan Cuza s-a oprit în drumul său spre exil.

Sibiul în anul Unirii Mici: în 1859 se inaugurează Podul Minciunilor şi se amenajează o parte din Parcul Sub Arini. Cum este sărbătorită Unirea astăzi

În urmă cu 155 de ani, în anul Unirii Principatelor, la Sibiu se inaugura Podul Minciunilor, primul pod de fontă din România. Astăzi, pentru a sărbători Unirea Mică, la Sibiu va avea loc un simpozion iar sibienii sunt aşteptaţi să se prindă în Hora Unirii.

Anul Unirii Principatelor marchează o serie de evenimente la Sibiu. “În 1859 la Sibiu se inaugura Podul Minciunilor, se amenajază parte din parcul Sub Arini şi se deschide spitalul militar, iar sibienii îl celebrează pe Friedrich Schiller”, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu. 

Potrivit Cronicii Oraşului Sibiu, scrisă de Emil Sigerus, în 1859 se deschide circulaţie pe strada care duce din Dumbrava Sibiului la Răşinari, în parcul Sub Arini se amenajează promenadele şi se termină podul pe Aleea Pinilor şi este editată publicaţia trimestrială “Siebenburgische Quartalsschrift”. 

Hora Unirii la Focşani, fără Victor Ponta. Baronul Oprişan a spus că vrea reforme ca pe vremea lui Cuza, iar grupuri de tineri au cerut unirea cu Basarabia

Circa 2.000 de focşăneni, în marea lor parte elevi de la toate liceele din municipiu, dar şi din oraşele judeţului au venit în această după-amiază în Piaţa Unirii din Focşani să asiste la manifestările dedicate împlinirii a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Mobilizarea şefilor judeţului ar fi fost şi mai mare dacă la eveniment ar fi venit premierul Victor Ponta, care până în această dimineaţă era dat ca participant cert la manifestări, dar primul ministru a preferat să rămână la Bucureşti, trimiţându-şi în schimb doi aghiotanţi, pe Liviu Dragnea şi Mircea Duşa.

„Cuza a pus bazele României moderne, iar noi avem şansa istorică a unui nou început. Românii nu mai vor ură, dezbinare şi incertitudine. La Focşani, în urmă cu 155 de ani, Kogălniceanu îi spunea lui Cuza: fie ca legea să fie deasupra arbitrariului, fie ca legea să fie puternică. Astăzi, noi avem obligaţia să facem o Românie în care cetăţenii să simtă că trăiesc într-o ţară dreaptă, în care drepturile şi libertăţile sunt respectate, într-o ţară în care există solidaritate, dar mai presus de orice profesionalism şi competenţă. Ţara are acum nevoie de reforme ca pe vremea lui Cuza. Astăzi, la Focşani, trebuie să spunem răspicat: piară duşmănia din ţară”, a spus Marian Oprişan în cuvântarea sa.

Slătinenii au făcut coadă la sarmale de ziua Micii Uniri

Sute de locuitori ai municipiului Slatina au înfruntat gerul de vineri cu scopul de acasă propus să prindă o porţie de sărmăluţe şi mămăliguţă distribuite gratis de către Primărie pe esplanada din centru. Planificată iniţial pentru ora 11.30, acţiunea a demarat la orele 13.00, după finalizarea acţiunilor dedicate Micii Unirii derulate în imediata apropiere a esplanadei. Municipalitatea a pus la dispoziţia doritorilor aproape 2.000 de sărmăluţe.

Oamenii, veniţi care cu plase pentru a lua mâncarea “la pachet”, fie decişi să-şi astâmpere foamea chiar la faţa locului unde au fost amenajate bănci, au stat cuminţi la coadă până le-a venit rândul. În ciuda organizării impecabile a acţiunii, unii cârcotaşi au avut, totuşi, o nemulţumire: gerul năprasnic de afară.

Mica Unire, marcată fără fast la Bistriţa

Mica Unire a fost marcată şi la Bistriţa. Au lipsit însă manifestările fastuoase, autorităţile judeţene preferând să marcheze unirea Moldovei cu Ţara Românească printr-un ceremonial militar-religios, defilarea gărzii de onoare şi un mini-program folcloric.

Mai marii judeţului au făcut apel la unire şi permisivitate, pentru a merge înainte spre o Românie modernă. Autorităţile judeţene nu au putut să ignore tragedia aviatică de la începutul săptămânii, pomenind victimele accidentului din Apuseni în discursurile lor. Mai mult, manifestările de anul acesta au fost însoţite şi de un moment de reculegere pentru victimele accidentului.

Manifestările au fost încheiate de un mini spectacol folcloric cu cântece patriotice susţinut de tineri interpreţi şi de defilarea gărzii de onoare a Brigăzii 81 Mecanizate. Anul acesta s-a renunţat la celebra horă, în semn de solidaritate cu victimele accidentului aviatic din Apuseni. 

Alexandru Ioan Cuza a înnoptat la Buzău, la scurt timp după Unire

La mai puţin de două săptămâni de la înfăptuirea unirii dintre Ţara Românească şi Moldova, Alexandru Ioan Cuza avea să îşi petreacă o noapte printre buzoieni. Episodul popasului pe care domnitorul Cuza l-a făcut la Episcopia Buzăului a fost relatat în presa vremii şi tot de acest moment este legat şi botezul principalei străzi comerciale care din Strada Târgului a devenit Strada Cuza Vodă.

Între 24 şi 25 ianuarie 1859, buzoienii au ieşit în stradă, în grădini şi pieţele publice, bucuroşi la auzul veştii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la domnia Ţării Româneşti, act care genera unirea Principatelor. Cel mai reuşit banchet a fost dat în ziua de 29 ianuarie de căpitanul Nicolae Sabovici, la Cazarma Militară, unde s-a jucat Hora Unirii.  

BUCUREŞTI: „Hai să dăm mână cu mână...“. Dar de ce? Un reportaj despre Unirea de care nu ne mai pasă

Locul unde primul pas către statul român modern s-a făcut şi unde clasa politică din urmă cu 155 de ani cădea pentru prima dată de acord – Capitala, este astăzi în sărbătoare. Sau aşa ar trebui să fie. În memoria momentului istoric, a mai rămas însă o rămăşiţă: Hotelul Concordia. adevarul.ro. vă prezintă povestea imobilul îngropat sub plăci de lemn şi uitat în delăsare.

Hotel Concordia, o bijuterie construită în mod occidental, era locul preferat de demnitarii care venau pe meleagurile româneşti de prin vestul Europei. Tot aici, în urmă cu 155 de ani, capii partidelor politice cădeau de acord în a renunţa la interesele dinastice şi a lucra în interesul poporului, acela de unire într-un stat unitar. Poporul îşi exprimase de altfel dorinţa încă de la Revoluţia din 1848. 

„Este prima etapă din făurirea acestui stat naţional, unirea Moldovei cu Ţara Românească, următoarea etapă fiind în anul 1918, când s-a făurit România Mare. Dacă vorbim despre clădirea din strada Smârdan numărul 37, trebuie să spunem că acolo este certificatul de naştere al acestei uniri. Acolo practic Partida Liberalilor Radicali în frunte cu I.C. Brătianu, cu C.A. Roesetti, Goleştii au hotărât să renunţe la candidatura lor proprie, care era Nicolae Golescu, şi să-l propună ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. Acolo, Hotelul Concordia, la etajul 1, sala 5, o sală mai mare, acolo a fost această întrunire a deputaţilor unionişti. Tot acolo, Dimitrie Ghica, unul dintre deputaţi, a lansat ideea ca Alexandru Ioan Cuza să fie ales în ambele principate“, explică istoricul Dan Falcan.

La acest materia au participat Simona Suciu, Ionuţ Ungureanu, Bogda Nistor, Cristian Franţ, Ştefan Both, Ramona Găină, Borcea Ştefan, Iulian Bunilă, Corina Macavei, Dinu Zară, Adrian Boioglu.

Pe aceeaşi temă:

Unioniştii vor ieşi în stradă pentru a sărbători Unirea Mică

Programul complet de Ziua Unirii Principatelor la Constanţa. Unde au loc cele mai importante ceremonii

FOTO Fără paradă militară la hotelul unde s-a oprit Alexandru Ioan Cuza în drumul spre exil