Cine sunt "pocăiţii"?

Cu un cuvânt popular şi un oarecare sens peiorativ sunt numiţi "pocăiţi". Majoritatea sunt reprezentanţii altor culte din România, acceptate deja până şi de comunişti. Alături de alte


Cu un cuvânt popular şi un oarecare sens peiorativ sunt numiţi "pocăiţi". Majoritatea sunt reprezentanţii altor culte din România, acceptate deja până şi de comunişti. Alături de alte religii (precum religia islamică ori cea mozaică), fac parte împreună cu biserica majoritară din ceea ce legea numeşte "cultele recunoscute de stat". Întrucât o nouă lege a cultelor, mai aproape de cerinţele europene, este în dezbatere, vă prezentăm, într-un serial, care sunt preocupările principale, felul de a fi şi de a gândi al tuturor cultelor din România. Într-o lume în care religia naşte încă atâtea conflicte este necesar să ne cunoştem aproapele. Măcar pentru a putea comunica. Adventiştii de Ziua a şaptea sunt printre cei mai răspândiţi. Dintre ţările europene, România are cei mai mulţi adventişti. Ba, mai şi exportă din Australia până în Spania - acolo unde românii emigrează. Ziarul Adevărul vă propune să aflăm împreună cine sunt pocăiţii?

Adventiştii de Ziua a Şaptea
Viaţa spirituală din România postcomunistă a capătat un nou suflu. Majoritatea cultelor s-au primenit, au parte de o dezvoltare cum nu s-a mai întâmplat. Noi biserici creştin ortodoxe se construiesc peste tot, dar în acelaşi timp şi celelalte culte se dezvoltă. Iată motivele pentru care vom începe astăzi un serial intitulat "Dosarul cultelor din România". Ne propunem o prezentare a acestora, în care nu vom face judecăţi de valoare, nici nu vom insista asupra doctrinelor, în afara unei scurte schiţe. Vom creiona în schimb viaţa românului care aparţine altor confesiuni decât cea majoritară. Creştini fiind, cunoaşterea aproapelui este primul pas pe drumul iubirii cu care-i suntem datori. Fie credincioşi, fie necredincioşi, toleranţa este o virtute fără de care nu se poate trăi într-o lume civilizată.Adventiştii fac parte din mişcările neoprotestante care au câteva caracteristici: nu recunosc tainele bisericii, nici ierarhia bisericească, nu au cultul sfinţilor ori al icoanelor. Ei consideră că orice credincios poate interpreta Biblia şi practică botezul, în general, doar după vârsta majoratului.Adventiştii de Ziua a şaptea au apărut în jurul anului 1844, provenind din sânul confesiunii protestante. Ei se organizează ca Biserică în 1863. Actualmente sunt aproximativ 20 milioane de simpatizanţi pe tot globul, dintre care aproximativ 14 milioane sunt botezaţi. Credinţa adventiştilor este că Iisus va reveni pe pământ la modul vizibil, concret, pentru a instaura o împărăţie de 1000 de ani. Ei consideră că mântuirea vine numai prin Iisus. Sunt adepţi ai principiului protestant că Biblia este cel mai important temei al credinţei, principiu numit Sola Scriptura. Adventiştii se remarcă prin câteva imperative biblice specifice: sabatul zilei a şaptea (sâmbata), ca repaus creştin şi test escatologic; nemurirea condiţionată, dăruită credincioşilor prin înviere; respectarea legilor sănătăţii şi legilor naturii, condamnând viciile, perversiunile şi alte practici nesănătoase, cum ar fi uzul fără discriminare al produselor animale; judecata divină "preadventă" începută în Cer din 1844; revenirea iminentă a lui Iisus ca singură speranţă a omenirii şi a individului.Adventiştii români se consideră parte integrantă a spiritualităţii creştine româneşti: succesori ai credincioşilor apostolici din primele veacuri, urmaşi ai celor mai buni trăitori - ortodocşi, catolici şi protestanţi - din spaţiul românesc; continuatori ai tuturor celor care au promovat Biblia ca supremă autoritate religioasă, împreună cu ceilalţi fraţi evanghelici care au prins rădăcini în ţările Române.

L-am întrebat, pentru Adevărul, pe pastorul Teodor Huţanu dacă există un specific al adventismului din România comparativ cu cel european şi internaţional."Datorită procesului de modernizare care a fost multă vreme estompat, având în vedere contextul religios şi istoric, adventiştii din România sunt mai conservatori. şi au o aderenţă mai profundă la semnificaţiile practice nu numai teoretice ale adventismului..."
Pastorul TeodoraHuţanu,
preşedinte al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a şaptea din România

Dintre ţările europene, cei mai mulţi adventişti sunt în România
În Madrid sunt 12 biserici adventiste româneşti
Pentru o mai bună cunoaştere a comunităţii adventiste din România, am stat de vorbă cu pastorul Ioan Câmpian-Tătar. Acesta ne-a primit în noul sediu central al Bisericii Adventiste de Ziua a şaptea - o clădire ultramodernă, alături de care s-a construit şi un centru media, care are deja un studio tv funcţional. Biserica adventistă avea în '89 un număr de 55.000 de membri botezaţi. Numărul a crescut, astăzi fiind peste 70.300 de membri botezaţi, iar, cu tot cu simpatizanţi (care participă în mod curent la adunări), numărul total se ridică la aproximativ 100.000 - ne declară dl. Câmpian. Fiind totodată şi trezorierul Bisericii, el are la îndemână date foarte exacte, astfel încât ne mărturiseşte motivul stagnării creşterii de după 2000: emigraţia. Numai în Madrid sunt 12 biserici adventiste româneşti, dintr-un total de 15 în toată Spania. Astfel încât a primit recent o delegaţie a primăriei din Madrid prin care a stabilit formule noi de colaborare. Dintre ţările europene, cei mai mulţi adventişti sunt în România.
Principiul zecimii
Fermitatea cu care ţin adventiştii la odihna de sâmbătă le-a atras mai ales în primii ani ai instaurării regimului comunist mari greutăţi, chiar arestări. Ulterior, în plan local, lucrurile s-au mai rezolvat. Chiar soţia pastorului, fiind medic, a avut parte de reţineri din salariu. Astăzi, în general, aceasta nu mai prezintă o problemă. Biserica adventistă are o formulă foarte democratică de organizare. Există 11 organizaţii teritoriale (două în Europa) care, prin delegaţi, aleg pentru o perioadă de cinci ani preşedintele comunităţii internaţionale. Numărul de mandate nu este limitat. Acelaşi lucru se petrece şi în România. Preşedintele actual al bisericii din România este pastorul Teodor Huţanu. Acesta a fost ales prin vot secret şi se subordonează unui consiliu care ia deciziile majore. Pentru a deveni pastor, trebuie să fii absolventul Institutului de la Cernica. Pe lângă Cernica, în Bucureşti, Craiova şi Cluj există licee adventiste. Absolvenţii institutului superior de la Cernica au însă posibilitatea de a practica, spre exemplu, şi în alte ţări: în câteva zile 10 tineri vor pleca în Venezuela. Ca politică la nivel global, atât adventiştii, cât şi baptiştii au renunţat să primească finanţări din partea statului, tocmai pentru a nu exista motive de intruziune. L-am întrebat foarte deschis pe pastorul Câmpian dacă se primesc ajutoare din afara ţării odată ce şi în Bucureşti şi în ţară se văd construcţii foarte elegante şi costisitoare. "N-aş putea să spun că nu se primesc ajutoare din afară", ne spune. Dar acestea vin, punctual de la o comunitate dintr-o anumită ţară către o altă comunitate de la noi. şi, oricum, majoritatea banilor provin din partea credincioşilor de aici. Adventiştii respectă aşa-numitul "principiu al zecimii": "prin asta recunoaştem că Dumnezeu este cel care ne oferă totul; de fiecare dată, la primirea salariului punem deoparte a zecea parte". Aceşti bani, plus, eventual, alte bunuri, sunt strânse la nivel de comunitate locală. şi folosiţi apoi conform nevoilor locale şi centrale, inclusiv pentru plata pastorilor. "Niciodată nimeni nu a fost exclus dacă nu a donat această zecime, rămâne la conştiinţa fiecăruia".
VIP-uri adventiste
L-am întrebat pe amfitrionul nostru dacă există VIP-uri în cadrul bisericii adventiste din România. Ca politicieni, sunt de amintit deputatul Bogdan Ciucă, purtătorul de cuvânt al Partidului Conservator, şi deputatul Dan Liga. Există foarte mulţi medici. Unul dintre aceştia este director al Spitalului Pantelimon. Muzicienii sunt, la rândul lor, foarte mulţi - directorul Filarmonicii din Târgu Mureş ori dirijorul Corului de la Filarmonica din Cluj. Dintre scriitori, este amintit Petre Anghel.Nota bene: aceştia sunt practicanţi. Ce se întâmplă dacă una dintre aceste persoane nu vine timp de jumătate de an la adunările de sâmbătă? "Dacă nu vine jumătate de an, este obligaţia pastorului să-l caute, să vadă dacă trece prin vreo depresie, vreo criză." Pastorul îl vizitează. Fiecare pastor are adresele membrilor. Acesta mai este ajutat şi de membrii consiliului de conducere existent în fiece biserică.
Rromii
Biserica adventistă îi ajută pe nevoiaşi, ţinând cont că 40-50% din adventişti sunt din mediul rural. Cei mai mulţi adventişti din ţară sunt în Teleorman. O categorie aparte o reprezintă adventiştii de alte naţionalităţi, precum maghiari sau rromi. Crăciuneştiul, o localitate din preajma Târgu Mureşului, este centrul spiritual al rromilor gabori, atât prin faptul că aici se află liderii acestora, cât şi pentru că aici se află biserica rromilor gabori adventişti de ziua a şaptea.O încercare de întărire şi reorganizare a rromilor gabori, îndeosebi a celor tineri, este "Organizaţia gaborilor cu pălărie din România".
Promovarea moralităţii în penitenciare
Una dintre dimensiunile valoroase ale adventismului este aceea legată de implicare în acţiunile de ajutorare socială. Spre exemplu, pastorii ajung până şi în penitenciare, prin Asociaţia Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (SUP). "Asociaţia SUP este, pur şi simplu, o "umbrelă" sub care ne desfăşurăm activitatea. De ce? Pentru că, dacă am face-o în numele bisericii, ar fi reţineri". Nu cumva sunt acestea şi formule de a găsi noi adepţi? "Nu este vorba de asta, ci de promovare a moralităţii", ne asigură pastorul Câmpian. "Nu există penitenciar fără preot ortodox... Peste tot unde lucrăm, lucrăm în colaborare cu preotul ortodox şi cu conducerea penitenciarelor cu care avem protocoale."Alte acţiuni sociale sunt cele desfăşurate prin Agenţia pentru Ajutor şi Dezvoltare - care oferă programe de ajutorare concretă, precum s-a întâmplat, anul trecut, la inundaţii. Aceste programe sunt aplicate la modul general, nu neapărat numai adventiştilor.

Cultele recunoscute de statul român:
BISERICA ORTODOXĂ
BISERICA CATOLICĂ:
- BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ)
- BISERICA ROMANO-CATOLICĂ
- ORDINARIATUL ARMEANO-CATOLICCULTELE PROTESTANTE:
- BISERICA REFORMATĂ (CALVINĂ)
- BISERICA EVANGHELICĂ C.A.
- BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ
SINODO-PRESBITERIALĂ
- BISERICA UNITARIANĂ
- BISERICA ARMEANĂ
- CULTUL CREşTIN de RIT VECHI
CULTELE NEOPROTESTANTE (EVANGHELICE):
- BISERICA CREşTINĂ BAPTISTĂ
- BISERICA CREşTINĂ ADVENTISTĂ DE ZIUA A şAPTEA
- CULTUL PENTICOSTAL - BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ
- CULTUL CREşTIN DUPĂ EVANGHELIE
- BISERICA EVANGHELICĂ ROMÂNĂ
CULTUL ISLAMIC
CULTUL MOZAIC
ORGANIZAţIA RELIGIOASĂ
MARTORII LUI IEHOVA

"Cred că Dumnezeu deţine toată tehnologia, iar El a permis dezvoltarea acestei tehnologii pentru un singur scop: acela de a sfârşi lucrarea. Toate reţelele de televiziune Îi aparţin Lui; toate staţiile de radio Îi aparţin Lui. Mi-am dezvoltat o filozofie, mai bine zis am învăţăt-o: din moment ce Dumnezeu a creat toate lucrurile, le-a făcut pentru ca noi să le putem folosi. Când intru într-o metropolă, nu mă rog: "Doamne, dă-mi o televiziune!", ci "Doamne, care e televiziunea pe care o vrei?". Iisus Hristos este gata să vină! Pregătiţi-vă să-L întâlniţi! Aceasta este solia noastră. Trebuie să spunem întregii lumi acest mesaj. şi trebuie să ne folosim de media: televiziune, radio, publicaţii, internet. şi, indiferent de costuri, putem s-o facem! ".
David Gates
pastor american

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: