FOTO Cele mai frumoase parcuri din ţară: Crângul din Buzău - o rămăşiţă a pădurii Valahiei, Romanescu din Craiova - al treilea cel mai mare din Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fiecare oraş se poate mândri cu un parc-emblemă. Locuri încărcate de istorie şi de o frumuseţe deosebită. Adevarul.ro vă spune poveştile celor mai frumoase parcuri din ţară.

Arborii din Parcul Crâng, sursă de viaţă pentru buzoieni

Pădurea din care face parte Parcul Crâng, din municipiul Buzău, este de aproape două ori mai întinsă decât Herăstrău şi de zece ori, decât Cişmigiu. Doar o suprafaţă de zece hectare este însă amenajată pentru promenadă şi agrement, restul de peste 170 de hectare de pădure fiind străbătut doar de cărări din pământ, folosite de pădurarii care administrează fondul forestier.

Parcul Crâng este una dintre emblemele Buzăului de peste un secol încoace. El a fost amenajat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o pădure de la marginea oraşului, o rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, denumirea în slava veche a Valahiei. Cel mai mare parc buzoian este, aşadar, o relicvă din cea mai vastă pădure a Valahiei, care în perioada Evului Mediu se întindea pe teritoriile actualelor judeţe Prahova, Ialomiţa, Ilfov şi Buzău. Aici se ascundeau haiduci, tâlhari care tăiau calea trăsurilor boiereşti dar şi populaţia târgurilor din zonă, atunci când năvăleau armate străine.

Povestea parcului Sub Arini, locul de plimbare al sibienilor de mai bine de 150 de ani

Înfiinţat în 1856 şi cu o suprafaţă de aproximativ 22 de hectare, Sub Arini este unul dintre cele mai vechi parcuri din România. Tot aici, se deschide în 1865 restaurantul cu acelaşi nume, actualul restaurant Bolta Rece.

Povestea parcului începe în 1856, inginerul Seifried fiind însărcinat cu elaborarea proiectului şi conducerea lucrărilor. Între 1857 şi 1858 sunt trasate cele două alei principale, de-a lungul fostului canal de pe strada Şcoala de Înot şi al pârâului Seviş, şi încep să fie plantate diverse specii de arbori. În 1860 se construieşte podul peste pârâul Trinchbach iar în 1965 de deschide restaurantul Sub Arini, actualul restaurant Bolta Rece. 

Povestea parcului IOR: distracţii până dimineaţa, sute de oameni îşi petreceau concediul în parc


Amenajarea parcului din sectorul 3 a început în jurul anilor '70, în vremea dictatorului Nicolae Ceauşescu, şi ani de-a rândul a fost locul preferat de locuitorii cartierelor din apropiere.

Parcul are o suprafaţă impresionantă, în jur de 80 de hectare, cu tot cu bijuteria care se află în inima acestuia: lacul natural, după cum povesteşte Ioan Sârbu, profesor de hidrologie al Facultăţii de Geografie din Bucureşti. Despre lacul din mijlocului parcului nu există multe informaţii, iar printre puţinele lucruri cunoscute este faptul că acesta a luat fiinţă datorită unor izvoare naturale.

Cel mai frumos parc al Severinului, lăsat de izbelişte



Parcul Rozelor a devenit raiul boschetarilor, plin de gunoaie, un loc unde îţi este teamă să păşeşti din cauza ierburilor înalte. Băncile sunt rupte, nevopsite, aleile nu sunt măturate. Nimic din frumuseţea acestui parc, amenajat odinioară după model englezesc, nu mai există, iar florile care i-au adus faima au fost înlocuite acum cu bălării.


Parcul Nicolae Romanescu este al treilea ca mărime din Europa şi simbolul Craiovei

Parcul Nicoale Romanescu din Craiova este al treilea ca mărime din Europa şi al doilea ca mărime din România, după Herestrău din Capitală, şi are o suprafaţă de 90 de hectare. Inaugurarea a avut loc în anul 1903 în prezenţa Regelui României, Carol I, a principelui Ferdinand, a prim-ministrului Dimitrie Sturza.

Parcul Romanescu a purtat şi numele de Parcul Bibescu, Parcul Independeţei sau Parcul Poporului. Este amplasat pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia familiei Bibescu. Grădina a fost cumpărată după 1848 de magistratul oraşului ciar de la mare logofot Ion Bibescu. 

Lacul Ciuperca, cea mai frumoasă zonă din municipiul Tulcea. Cum arăta parcul acum şase ani şi cum este astăzi

image
parc IOR
image



În 2007, a început proiectul de ecologizare a lacului Ciuperca. Au băgat bani în apa lacului Primăria şi Ministerul Mediului. S-au găsit, mai apoi, bani şi pentru parcul din jurul lacului. La trei ani de la finalizarea investiţiei, mulţi nici nu se mai gândesc la imaginea parcului, în urmă cu puţin peste jumătate de deceniu.

Cum s-a realizat investiţia: lacul a fost golit, apoi muncitorii au curăţat fundul lacului, au au refăcut şi modernizat plaja, după care a fost reamenajat parcul, u fost rehabilitate căile de acces prin acoperirea cu pavele a aleilor, s-a refăcut infrastructura de iluminat a întregii zone.

Parcul cu lac din Arad, cel mai modern din zona de Vest a ţării



Parcul include şi un lac care a fost modernizat, prin fonduri europene, lucrarea fiind inaugurata pe 6 iunie 2012.  În mijlocul lacului se află o fântână arteziană muzicală care are un ansamblu cu un jet central cu înălţimea maximă de 30 metri, cu 6 duze dinamice multidirecţionale şi cu jet laminar de 13 metri înălţime maximă.

În plus, există şi un aliniament de 15 duze cu cu înălţime variabilă de până la 10 metri. Toate jeturile de apă sunt controlabile individual şi iluminate prin intermediul proiectoarelor cu led RGB de mare intensitate ce permit controlul culorii în funcţie de programul dorit.

Cum a ajuns o zonă aproape părăsită, cel mai frumos parc al Braşovului



Acum mai bine de un secol, izvoarele şi pânza freatică de mică adâncime generau au creat mai multe ochiuri de apă în Noua. Nu puteau fi numite lacuri şi aveau forme neregulate. În 1959, s-au făcut lucrări  de amenajare a zonei. Lacul principal, în formă de rinichi, a primit o insulă artificială de belvedere, pe care se putea ajunge pe o punte romantic. O mică colină artificială plantată cu arbori decorativi întregea ansamblul peisagistic. Tot în acea perioadă s-au construit în zonă Restaurantul „Pescăruş“, care există şi astăzi, dar şi Grădina Zoologică. Pe lac au fost aduse bărci, iar zona a devenit unul dintre punctele de atracţie ale Braşovului. 

140 de ani de istorie a Grădinii Publice din Focşani

Parcul din centrul Focşaniului a fost înfiinţat de către municipalitatea din Focşani  în anul 1873, pe hotarele vechii Grădini Călugăreşti a Mănăstirii Sf. Ioan.

În cei 140 de ani de existenţă, Grădina Publică din Focşani a suferit mai multe transformări. Ultimele intervenţii radicale au avut loc în urmă cu patru ani, cu ocazia realizării „proiectului de recalificare urbană a perimetrului istoric Piaţa Unirii-Grădina Publică“.

Practic, prin intervenţiile făcute s-a ajuns la mutilarea spaţiului verde, prin tăierea a zeci de copaci, pentru a face loc unor construcţii comerciale care s-au dorit a fi aducătoare de turişti, dar care la doi ani de la finalizarea proiectului cu bani europeni îşi dovedesc inutilitatea.

Parcul „Mihai Eminescu“, din Botoşani, loc de promenadă şi de relaxare pentru botoşăneni



Locuitorii acestor meleaguri au început să se bucure de privilegiile oferite de această locaţie încă din anul 1869. Pe atunci, Parcul era cunoscut ca Grădina Publică Vârnav. Istoricii spun că în acele vremuri parcul era un adevărat furnicar, indiferent de anotimp. Pe vreme de iarnă tinerii transformau lacul din centrul parcului într-un veritabil patinoar. Distracţia se muta mai apoi în clădirea actualului Muzeu Judeţean de Istorie, unde se organizau baluri. Atmosferă de sărbatoare în Grădina Publică Vârnav era şi în fiecare zi din vara.

Parcul Copou din Vaslui, unul dintre cele mai frumoase parcuri din ţară



Înfiinţat în urmă cu 27 de ani, Parcul Copou este legat de numele fostului primar al Vasluiului, generalul Ion Răşcanu. Mult timp, însă, acest parc a zăcut în paragină, asta până când România a devenit membră a Uniunii europene. Aleşii locali au fost nevoiţi să ţină seama de reglementările europene, care prevedeau că fiecărui cetăţean să îi revină 25 de metri pătraţi de verdeaţă.

Practic, începând cu 2006, investiţiile în această grădină publică au fost făcute în mod susţinut, în anul 2010 fiind modernizat pe jumătate din suprafaţă. Edilii au amenajat până acum un parc de joacă pentru copii, alei, un parc chinezesc şi un teren de tenis. De atunci, ana de an, imaginea parcului a suferit importante modificări de imagine, continuându-se seria de cosmetizări şi de plantări.

Parcul clujean premiat cu bronz la Olimpiada deschisă de Hitler



Iuliu Marius Haţieganu, fiul cunoscutului medic Iuliu Haţieganu, a murit în 1928, la vârsta de 10 ani, fără ca vreun tratament să-l poată salva. „Mama a vrut să aducă un medic, dar tatăl era foarte afectat, cum el, care salvase atâtea vieţi, nu reuşeşte să-şi vindece propriul fiu", afirma regretatul istoric Gheorghe Bodea.

„Parcul sportiv s-a creat în amintirea micului şi bunului meu fiu Tuţu, copil bun şi cuminte, care, la vârsta de 10 ani a părăsit această lume, pământul ţării, pe care l-a iubit cu toată îngereasca putere a sufletului său", se arată într-un fragment din monografia dedicată profesorului Haţieganu de către Florea Marin, potrivit istoricului Vasile Lechinţan.

Parcul „Tineretului” din Slobozia, cel mai ecologic parc din oraş

Cel mai vizitat parc din oraş este Parcul „Tineretului“.

Este amplasat în zona Catedralei Episcopale, foarte aproape de Drumul Naţional 2A. Este unul dintre cele mai mari parcuri din oraş şi singurul care îşi cinsteşte eroii.

Toate acestea deoarece aici se află statuia colonelului Popescu, o figură marcantă a Armatei Române pe vremea celor două mari conflagraţii mondiale.

Parcul a fost conceput înainte de anii 1970, dată la care începe modernizarea urbană şi peisagistică a Sloboziei. I s-a spus Parcul „Tineretului” deoarece era locul preferat de relaxare al adolescenţilor şi tinerilor generaţiei în blugi.

Zonă de recreere unică în România, amenajată la Alba Iulia într-un parc dendrologic cu peste 800 de specii de plante



Proiectul va fi finalizat în câteva luni, dar, locuitorii oraşului pot deja să beneficieze de frumuseţea zonei. Suprafaţa totală vizată este de aproximativ 3 hectare. Parcul Dendrologic dr. Ioan Vlad – Valea Popii a primit destinaţia de zonă recreativă, aici fiind construite alei, amplasate 21 bănci şi 10 puncte de belvedere. Întregul parc a fost împrejmuit pe o lungime de 3.200 metri. S-a amenajat o pistă de biciclete lungă de 5 kilometri şi un drum de acces de aproape 2 kilometri.

Povestea parcului Bucov din Ploieşti, locul preferat de ploieşteni pentru relaxare

La începutul secolului XX era o moşie întinsă, cu mori de apă, păduri şi bălţi care aparţinea familiei Ionescu-Quintus.

Aflat la 3 km de marginea estică a Ploieştiului, pe malul stâng al Teleajenului, Parcul Bucov era, la începutul secolului al XX-lea, un domeniu care aparţinea familiei Ionescu-Quintus. A fost proprietatea soţiei lui Constantin Stere, Ana, descendenta familiei Ionescu-Quintus, în urma primei sale căsătorii cu doctorul Alexandru Radovici, membru al unei familii înstărite din Ploieşti, cu puternice tradiţii liberale.

Parcul Central din Călăraşi, oază de linişte şi relaxare

Oraşul deţine în prezent peste 20 de parcuri şi părculeţe, dintre care amintim: parcul Florilor, Năvodari, Sf. Gheorghe, Sf. Anastasia.

Cea mai importantă zonă cu verdeaţă este însă parcul dentrologic, aflat în prelungirea Dumbravei, cu o suprafaţă de peste 9 hectare, urmat de Parcul Central cu 8,5 hectare, situat pe malul Borcei.

Cu o privelişte superbă, zona este una preferată de toţi locuitorii oraşului, Bine îngrijit şi amenajat, Parcul Central oferă una dintre puţinele variante de relaxare. Copiii au locuri de joacă moderne, iar părinţii şi bunicii se pot odihni pe băncuţe realizate din material reciclabil. În 2009 la Călăraşi, achiziţionarea acestora a declanşat un adevărat scandal.

lacul ciuperca si dunarea fotograf petru solca tulcea parc Lacul de la Noua
image
Parcul Copou din Vaslui este unul dintre cele mai frumoase din ţară FOTO
image
image
image
image
image

Linişte, relaxare şi un gram de sănătate în Pădurea Vedea din Alexandria

Şi micuţii pot profita de cel mai frumos loc de joacă din oraş, cu balansoare şi topogane. Sportivii au şi ei ce face, în zonă existând mai multe terenuri de fotbal şi baschet, dar şi o pistă de role.

Cei care doresc să-şi încarce bateriile după o zi de muncă şi vor să petreacă o zi liniştită, în mijlocul naturii, pot alege Pădurea Vedea din Alexandria. Şi cele mai pretenţioase persoane găsesc ce să facă în această zonă.

Parcul „Regina Maria“, un loc destinat tuturor băimărenilor



Alei frumos pavate, sute de băncuţe, concerte de promenadă, teren de tenis, locuri de joacă pentru copii şi iubitul trenuleţ sunt doar câteva din lucrurile care fac ca parcul „Regina Maria“ din Baia Mare să fie o frumoasă carte de vizită a oraşului.

Este zona perfectă pentru o plimbare şi datorită faptului că aici, indiferent de vârstă, orice băimărean poate să-şi petreacă timpul într-o manieră plăcută, sute de băimăreni sau turişti pot fi văzuţi în parc indiferent de oră sau de zi. Bunicii şi copiii pot sta împreună la locurile de joacă amenajate lângă pavilionul destinat seniorilor, tinerii îndrăgostiţi se pot plimba pe aleile parcului sau să stea pe una din terasele frumos amenajate, iar adulţii au o sumedenie de opţiuni având în vedere că în apropierea parcului există două muzee, diferite atracţii turistice sau pot să se relaxeze admirând împrejurimile.

Grădina Romei din Satu Mare: de la Casa de Tir, Baia Comunală, Chioşcul şi un mic restaurant, la oaza de linişte de odinioară

Terenul plin de gropi şi neamenajat, aşa cum arăta la începutul veacului al XIX-lea a devenit mai apoi locul de distracţie al sătmărenilor. Casa de Tir, Baia Comunală, Chioşcul dar şi un mic restaurant, „răsărite” pe la mijlocul anilor 1800, au atras „lumea bună” a oraşului.

Practicanţii de tir, unul dintre sporturile la modă la acea vreme, s-au retras aici pentru a se relaxa departe de tumultul oraşului. Însă nu pentru multă vreme. La sfârşitul veacului al XIX-lea, o hotărâre votată de consilierii orăşeneşti îi silesc să părăsească vechea locaţie, fără ca Societatea Practicanţilor de Tir să beneficieze de un alt spaţiu. Clădirile şi grădina au fost apoi reamenajate atribuindu-se o arhitectură aparte, gândită pentru a deveni un loc de relaxare pentru orăşeni.

Parcul Tineretului din Zalău, principalul loc de atracţie al oraşului

Cel mai important parc al oraşului, Parcul Tineretului, există din 1980, iar ceea ce este, acum, reprezentantiv la el este faptul că Primăria Zalău investeşte acolo 4.000.000 de lei pentru a face din el un reper al oraşului.
Parcul Tineretului, situat chiar în centrul oraşului Zalău, a fost amenajat în perioada regimului comunist - în 1980, mai exact - ca răspuns la nevoia de a avea zi zălăuanii un loc de promenadă. Din 1980 şi până acum, parcul a supravieţuit doar cu cârpeli. Anul trecut, Primăria Zalău a trecut, însă, la treabă şi a demarat acolo un proiect de reamenajare, finanţat din fonduri europene.

Parcul Piteşti din Slatina, comoara istorică necunoscută a oraşului

Cel mai mare este Expo-Parcul, ce ocupă o poziţie generoasă în centrul urbei şi face legătura între partea modernă şi cea istorică a Slatinei, dar cel mai îndrăgit parc este cel aflat pe strada Piteşti, aceasta şi pentru că este foarte vechi, având rădăcini ce pornesc din ultimii ani ai secolul al XIX-lea.

Parcul de pe strada Piteşti a fost, la origini, o mare grădină publică. Locuitorii municipiului îndrăgesc acest parc pentru că este cel mai vechi, iar liniştea şi umbra pe care o regăsesc aici nu o întâlnesc în nicio parte a oraşului. Dar majoritatea slătinenilor nici nu bănuiesc cât de vechi este cu adevărat. Există informaţii certe, atestate şi de istorici, care relevă că, în primii ani ai secolului XX, însăşi principesa Elisabeta (1894-1956), fiica cea mai mare a Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand, devenită ulterior Regina Elisabeta, se plimba pe aleile grădinii publice de pe strada Piteşti.

Parcul cu peste 900 de soiuri de trandafiri: unul din simbolurile Timişoarei, refăcut cu 1,3 milioane de euro

image
image
Grădina Romei Parcul central Zalău parc pitesti slatina Trandafirii pot fi admiraţi în Parcul Rozelor

Frumosul parc a fost refăcut, anul trecut, în urma unui proiect european. Peste 9.000 de fire de trandafiri, 500 de arbori şi arbuşturi, aproximativ un hectar de suprafaţă gazonată, alei cu pietre natrurale, 11 pergole, 12 vase de ceramică de tip roman, 77 de bănci de odihnă, 35 de coşuri de gunoi, sunt doar o mică parte din planul de cosmetizare care a cuprins Parcului Rozelor.

Parcul Central din Târgu Jiu, „înălţat“ de geniul lui Brâncuşi



Aproape orice turist care ajunge în Târgu Jiu se opreşte, inevitabil, în Parcul Central. În zilele se sâmbătă şi duminică, strada din faţa parcului este plină de autocare cu turişti veniţi din toată ţara. Punctul de greutate al parcului îl reprezintă operele realizate de Constantin Brâncuşi, care pot fi văzute în toată lumea prin intermediul camerelor video montate şi care transmit imagini live prin intermediul site-lui oficial al Centrului de Artă Constantin Brâncuşi.

La acest articol au contibuit: Iulian Bunilă, Ramona Găină, Cristina Răduţă, Corina Macavei, Andreea Mitrache, Claudia Petraru, Claudia Untaru, Simona Suciu, Ştefan Borcea, Miruna Luca, Ionuţ Balaban, Florina Pop, Mădălin Sofronie, Dorin Ţimonea, Dana Mihai, Ionela Stănilă, Claudiu Dumitrache, Cosmin Carp, Cristina Cicău, Olimpia Man, Mugurel Manea, Ştefan Both, Alin Ion.
 

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite