Cazuri de lobby făcut pe uşa din dos

În România lobby-ul se face de multe ori la limita legii, în subteranele instituţiilor publice. Fără o legislaţie clară, unii demnitari promovează legi în funcţie de interesele proprii, iar de la guvern se obţin fonduri dacă ştii unde să faci „lobby“ şi ai ce să oferi la schimb.

Cum se face lobby-ul în România

Un deputat a încercat să obţină schimbări legislative pentru a scuti de datorii o fabrică unde era angajată soţia sa. Minsitrul Agriculturii, Valeriu Tabără, promovează beneficiile organismelor modificate genetic (OMG), după ce a lucrat pentru o companie direct interesată de vânzarea acestor produse. La intervenţia Patriarhiei, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a reuşit să modifice legislaţia astfel încât Statul să acorde milioane de euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Sunt numai câteva cazuri de „lobby" făcut pe fondul lipsei unor reglementări care să asigure transparenţa acţiunilor de influenţare a factorilor de decizie.

Plante modificatre genetic pentru ministru

Valeriu Tabără face lobby pentru plante modificate genetic

Valeriu Tabără (62 de ani), ministrul Agriculturii a recunoscut public că a fost consilierul celei mai mari companii exportatoare de organisme modificate genetic (OMG) din lume, Monsanto, gigant american care se luptă de ani buni să intre pe piaţa Uniunii Europene unde cultivarea acestui tip de plante a fost restricţionată. În aceste condiţii,  Tabără, din  poziţia de membru al Guvernului, a anunţat recent că ministerul condus de el va lau toate măsurile pentru ca de la anul România să cultive la scară industrială soia modificată genetic. „România importă anual aproape 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA şi alte ţări, şi aceasta este produsă doar prin biotehnologie. Este inadmisibil să ţi se permită să consumi «otravă», dar să nu ai dreptul să o produci. România ar putea cultiva două milioane de tone de soia, fiind singura ţară europeană care poate produce această plantă la nivel industrial", a spus Tabără.

De altfel, în săptămâna numirii la Agricultură, peste 70 de organizaţii neguvernamentale au cerut demisia noului şef de la Agricultură. Printre ONG-uri se afla şi Greenpeace. „Atâta vreme cât în România părerile privind cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) sunt împărţite, studiile existente dovedind că majoritatea populaţiei nu doreşte cultivarea şi nici consumul de OMG, oficialul cu cea mai mare putere de influenţă şi de decizie din domeniul agriculturii trebuie, în mod firesc, să fie nepărtinitor. Faptul că ministrul a avut de-a face cu firma Monsanto, cel mai mare producător mondial de OMG, viciază în mod evident imparţialitatea şi aminteşte de ceea ce, în structurile europene, se cheamă dirty lobby (lobby murdar)", a punctat pentru „Adevărul"  Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii la Greenpeace.

Cablograme WikiLeaks publicate recent au scos la iveală că americanii se bazau încă din 2005 pe sprijinul necondiţionat al lui Valeriu Tabără prezentat de diplomaţii americani drept un prieten necondiţionat al plantelor crescute în eprubetă. "Valeriu Tabără este unul dintre cei mai sinceri şi influenţi susţinători ai organismelor modificate genetic", scria Thomas Delare, adjunctul ambasadorului Jack Dyer Crouch într-o telegramă datată 18 ianuarie 2005, când demnitarul român era vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Lobby pentru eternitate

În urmă cu două luni Guvernul a alocat suplimentar Bisericii Ortodoxe Române 2,4 milioane de euro pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Asta în ciuda faptului că legea iniţială, din 2005, care viza Catedrala, prevedea că lăcaşul de cult va fi construit exclusiv din fonduri ale Patriarhiei Române. Şi totuşi, acţiuni succesive de intervenţie a înalţilor prelaţil pe lângă reprezentanţii Guvernului sau ai Parlamentului au dus la schimbarea legislaţiei în favoarea Bisericii, spre disperarea unor organizaţii neguvernamentale care cereau ca banii să fie folosiţi pentru construirea de şcoli sau spitale. Acum şase ani, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin  care punea la dispoziţia Patriarhiei Române un teren de 110.000 metri pătraţi în vecinătatea Casei Poporului.

Condiţia era ca Biserica Ortodoxă Română să ridice acolo, din fonduri proprii, Catedrala Mântuirii Neamului. În 2007 un grup de parlamentri PRM aveau să schimbe lucrurile. Au propus o lege prin care este modificat exact articolul cheie, care menţiona sursa banilor destinaţi Catedralei. Astfel vechiul aliniat care stipula că „fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române" a fost compeltat cu "fondurile (...) vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale".  Schimbarea legislativă a survenit în urma intervenţiei defunctului Patriarh Teoctist, lucru confirmat în expunerea de motive semnată de iniţiatorii conduşi de Corneliu Vadim Tudor: „Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Teoctist, şi-a exprimat dorinţa (...) de a vedea începute lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului".

Intervenţia Patriarhului la Guvern

Legea prin care statul devenea bun de plată a fost adoptată, deşi membrii Guvernului ­s-au declarat împotrivă. „Patriarhia Română a declarat public, în mai multe rânduri, că dispune de fondurile necesare începerii construirii Catedralei" scrie în Punctul de vedere al Guvernului referitor la noua propunere legislativă. Noile schimbări i-au permis ÎPS Daniel să intervină anul acesta pe lângă membrii Cabinetului Boc şi să ceară bani pentru construcţie. În nota de fundamentare prin care erau atribuiţi BOR 10 milioane de lei (2,4 milioane euro) se aminteşte de preafericita intervenţie: "Patriarha Bisericii Ortodoxe Române a solicitat printr-o scrisoare Guvernului României acordarea unui sprijin financiar pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului".

Pe de altă parte, reprezentanţii Patriarhiei spun că nu au făcut demersuri speciale pentru a se modifica legislaţia şi că acestea au fost doar rezultatul voinţei politice. „Nu noi am cerut acele modificări. Toate au fost iniţiative legislative, parlamentarii au vrut aşa. Spre exemplu, la Legea din 2007, Biserica a fost plăcut surprinsă de amendamentul propus de domnul Gheorghe Funar şi de faptul că acest amendament a fost votat cu o imensă majoritate", spune acum purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica.

Drojdie şi conflict de interese

În 2006, un deputat PD, Alexandru Mocanu (51 de ani),  depunea un proiect de lege prin care cerea anularea datoriilor către stat a micilor producători de bere. Soţia lui Mocanu era angajată la  SC Bere şi Malţ Robema SA Rossiori de Vede, una dintre fabricile aflate în lista celor care urmau să beneficieze de pomana de la stat. Pentru a evita acuzaţiile de conflict de interese, Mocanu şi-a retras proiectul de lege imediat după ce l-a înaintat la Senat. Dar „coincidenţele" nu au încetat:  un an după retragerea proiectului de lege privind „aprobarea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii", colegii de partid ai lui Mocanu, Radu Cătălin Drăguş şi Cristian Boureanu, au înaintat - o trasă, parcă, la xerox.

 În loc de „aprobarea anulării", cum se cerea în proiectul respins, acum apărea imperativ "se anulează". Şi cele două expuneri de motive seamănă perfect, fiind schimbate pe ici pe colo câte un cuvânt neesenţial.  Alexandru Mocanu, ajuns între timp senator, spune că nu se afla în momentul acela în conflict de interese. „Soţia mea era angajată la una dintre fabrici, dar cu toate că nu m-am gândit la mizeria asta (acuzaţia de conflict de interese), eu când am iniţiat legea, soţia  avea depus deja dosarul de pensionare. Dacă era cineva care avea un pic de creier ar fi putut să gândească", a declarat senatorul pentru „Adevărul".

"Soţia mea era angajată la una dintre fabrici (...) dar  avea depus deja dosarul de pensionare."
Alexandru Mocanu
senator

Registrul Român de Lobby

Asociaţia Registrul Român de Lobby (ARRL) a fost înfiinţată în iunie 2010 cu scopul de a contribui la popularizarea şi promovarea activităţii de lobby. ARRL funcţionează ca persoană juridică, de drept privat, cu caracter nonprofit. În prezent, în asociaţie sunt înscrise opt companii.