Afacere excentrică: bizoni de România

Un austriac a investit peste un milion de euro în ferme de bizoni, porci-mistreţi şi mufloni în judeţele Bihor şi Cluj, având planuri de extindere şi în judeţul Arad.

În urmă cu un an şi jumătate, în comuna bihoreană Şinteu călcau pentru prima dată pe pământ românesc 19 bizoni americani. Îi adusese un investitor austriac ajuns aici cu visuri mari de a transforma România într-un important exportator de carne de lux, dar şi într-un paradis vânătoresc şi turistic.

Pentru a-şi pune planurile în aplicare, austriacul Christian Friedl a apelat la ajutorul bihoreanului Ovidiu Bârgău, cel care a organizat, în mai mulţi ani, controversatele vânători de mistreţi de pe fondul de vânătoare de la Balc, ale miliardarului Ion Ţiriac. Prin urmare, Bârgău i-a oferit consultanţa necesară deschiderii primei ferme de bizoni din România, cu o investiţie iniţială de 400.000 de euro.

De la 19 bizoni, câţi au fost importaţi în primă fază, în primăvara anului 2010, s-a ajuns astăzi la aproximativ 60 de bizoni americani, care sunt crescuţi la Şinteu. Convins că merită să parieze pe România, Christian Friedl a mers mai departe şi, un an mai târziu, în luna mai, a deschis o a doua fermă de bizoni americani, de data aceasta în judeţul Cluj.

Austriacul îşi aminteşte şi acum momentul în care s-a îndrăgostit de ţara noastră. „Cu şase ani în urmă, am fost la vânătoare de urşi la Braşov. Am rămas fermecat de natura din România şi mi-am dat seama de potenţialul uriaş al acestei ţări", a spus Friedl, care are mai multe afaceri în Austria, printre care şi o fabrică de mobilă.

Furnizori pentru fonduri cinegetice

Austriacul a recunoscut că ideea de a creşte tocmai bizoni la Şinteu are la bază faptul că „zimbrii americani" sunt nişte animale speciale, care pot atrage turişti din toate colţurile lumii. „Nimeni nu ar veni în România pentru a vedea nişte vaci obişnuite. Însă cu bizonii americani e cu totul altă poveste", s-a gândit pragmatic austriacul.

Primii 19 bizoni americani aduşi în România din Germania au costat între 3.000 şi 6.000 de euro bucata. Aceştia au reprezentat doar primul pas făcut de către Friedl cu scopul de a ajunge un furnizor important de carne de animale sălbatice pentru abatoarele cu produse vânătoreşti. Christian Friedl vrea să lucreze şi pentru fondurile cinegetice din ţară şi din străinătate,  având deja în Bihor o crescătorie de 250 de mistreţi. Paradisul vânătoresc de la Şinteu a fost completat, în toamna anului trecut, cu mufloni, căprioare şi cerbi.

Continuă să investească

Christian Friedl

Ovidiu Bârgău, românul care l-a ajutat pe austriac să realizeze acest proiect, spune că şi-ar dori ca Bihorul să devină o concurenţă serioasă pentru Ungaria. Ţara vecină avea în 2005 o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro din vânătoare, în timp ce România avea o cifră de afaceri de numai 5 milioane de euro, în ciuda faptului că maghiarii nu au, în mod natural, animalele care se găsesc la noi.

Albert Augustin, primarul din Şinteu, a spus că austriacul Christian Friedl vine destul de rar în localitate, dar că aportul său financiar este foarte important pentru zonă. „Investitorul austriac plăteşte o chirie anuală de 3.500 de euro pentru hectarele de păşune folosite", a spus Albert Augustin. Acesta a subliniat că austriacul intenţionează să închirieze şi mai mult teren la Şinteu. „Din 2010 până acum, Friedl a investit aproape un milion de euro numai la noi în localitate", a spus primarul.

Potrivit acestuia, investiţia lui Friedl a creat în Şinteu şi locuri de muncă. „În prezent, doar şase localnici mai lucrează pentru austriac, din cauza crizei", a spus Albert Augustin, care nu-şi pierde însă speranţa că, dacă vor avea mai multe posibilităţi de angajare, tinerii comunei vor reveni în localitatea natală.

Se pare că nici criza şi nici ghinionul nu l-au ocolit pe investitorul austriac de la Şinteu, una dintre cabanele construite de acesta luând foc în urmă cu câteva luni, din cauza unui scurtcircuit. „Nu cred că a fost amortizată încă investiţia, având în vedere că se lucrează încă foarte mult la dezvoltarea fermei", a spus primarul din Şinteu.

Academie de ospitalitate

Pe lângă ferma de bizoni şi crescătoria de mistreţi, austriacul a deschis şi două pensiuni, urmând să pună bazele unei „Academii de ospitalitate", unde tinerii din regiune să se specializeze în gastronomie de tip vânătoresc, management restaurante, management hotelier, agricultură şi silvicultură. La complexul de la Şinteu, turiştii vor putea beneficia de serviciile unui restaurant vânătoresc, în timp ce copiii lor se vor putea fotografia, ca la Zoo, cu bizoni americani, mufloni şi mistreţi.

"Cu şase ani în urmă, am fost la vânătoare de urşi la Braşov. Am rămas fermecat de natura din România şi mi-am dat seama de potenţialul uriaş al acestei ţări."
Christian Friedl
investitor

Bizonii se aclimatizează uşor

Bizonii din Cluj sunt supravegheaţi de doi paznici aduşi din Bihor, iar păşunea este împrejmuită de un gard electric. Animalele vor rămâne pe păşune şi pe timpul iernii, când vor primi furaje. Acestea au nevoie însă să fie deparazitate de trei ori pe an. „Bizonii trăiesc doar în parcuri, nu mai vieţuiesc în libertate, din cauza vânătorii iraţionale. Bizonul e un animal care se aclimatizează destul de uşor. Dacă are păşune, nu văd de ce nu i-ar merge bine", a explicat Ioan Păcurar, profesor universitar doctor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj. El a mai spus că un bizon mascul ajunge chiar şi până la 1.300 de kilograme. Blana de bizon este, de asemenea, valoroasă, din ea fabricându-se, în special, haine.

Expansiune în Cluj şi în Arad

Investitorul austriac împreună cu un partener din Germania au inaugurat, în mai 2011, o nouă fermă de bizoni, de această dată în localitatea Ţaga, din judeţul Cluj. Acolo s-a pornit cu un număr mult mai mare de animale, pe păşunile comunei fiind crescute 143 de exemplare. Pentru dezvoltarea afacerii în judeţul Cluj, Christian Friedl a colaborat cu omul de afaceri Constantin Jeican. „Este o cerere foarte mare pentru carnea de bizon, mai ales pe piaţa din străinătate, cerere care nu poate fi acoperită de producţia existentă", a declarat Constantin Jeican.

Romulus Mîrza, primarul din Ţaga, este încântat de faptul că investitorii au ales comuna sa pentru deschiderea celei de-a doua ferme de bizoni. „A fost mare concurenţă între comunele din Ardeal pentru a găzdui ferma de bizoni. Investitorii au consultat datele de la cel mai recent recensământ agricol, de unde reiese că Ţaga dispune de cea mai mare suprafaţă de păşune, raportat la numărul de bovine şi de ovine. Cei doi au avut tratative cu aproximativ 24 de comune", a declarat Romulus Mîrza.

Turiştii pot vizita fermele de mistreţi şi de bizoni

Atuurile comunei clujene au fost suprafaţa enormă de păşune, care ajunge la 1.200 de hectare, dar şi faptul că localitatea are drumuri practicabile pentru TIR-uri, aceasta fiind una dintre cerinţele speciale ale investitorilor.

Potenţial turistic

Pentru început, în judeţul Cluj, investitorii străini au închiriat circa 200 de hectare de teren. Cei 143 de bizoni care au ajuns în comună cu mai multe TIR-uri au fost cumpăraţi din ţări precum Danemarca, Franţa, Austria sau Belgia. Animalele care au ajuns la Ţaga cresc pe circa 100 de hectare, adică pe jumătate din suprafaţa închiriată.

Investitorii străini au însă planuri mari cu parcul din localitatea clujeană. Ei vor ca în acest an efectivul animalelor din ferma clujeană să fie înmulţit cu până la 150 de capete. În acest fel, ferma va ajunge una dintre cele mai mari în Europa.

Partenerul român al celor doi investitori străini nu a dorit să precizeze valoarea totală a investiţiei din Cluj, limitându-se la a o cataloga ca fiind „mare". El a explicat însă că preţul de vânzare al unui bizon viu în vârstă de doi ani este de aproximativ 2.000 de euro. Potrivit lui Jeican, primele încasări din vânzarea cărnii de bizon vor avea loc abia peste trei ani. 

„Vrem să construim aici un hotel, însă până atunci vom avea parteneriate cu hotelurile din zonă, astfel încât să atragem turişti care să viziteze turmele de bizoni. Îi vom duce în parc, vom face un minirestaurant, unde se vor putea servi preparate din producţia proprie." Investitorii vor să construiască la Ţaga un abator pentru procesare a cărnii.

400 de mii de euro a fost investiţia iniţială a lui Friedl în ferma din Bihor.

Comoara din farfurie

Carnea de bizon american este considerată o delicatesă, fiind extrem de săracă în colesterol. Deşi este puţin cunoscută consumatorilor români, în Vest, cererea este din ce în ce mai mare. Aceasta se vinde cu preţuri începând de la 10 euro şi poate să ajungă până la 70 de euro kilogramul. În Statele Unite ale Americii, carnea de bizon câştigă tot mai mult în popularitate, devenind o alternativă viabilă la cea de vacă.

Potrivit unui studiu al Universităţii Dakota de Sud, carnea de bizon are cu 75% mai puţină grăsime şi cu 40% mai multe proteine decât carnea de vită. Acelaşi studiu arată că acest tip de carne este bogat în minerale, proteine şi acizi graşi, fiind şi o sursă extrem de bogată în fier. Mai mult, carnea de bizon are o concentraţie mare de aminoacizi esenţiali şi grăsimi nesaturate, având un nivel al colesterolului scăzut şi mai puţine calorii decât carnea de pui.

În plus, carnea de bizon conţine antioxidanţi cu rol extrem de important în scăderea presiunii arteriale. În ciuda acestor calităţi şi a faptului că este mai fragedă şi mai gustoasă decât carnea de viţel, carnea de bizon nu prea are căutare în restaurantele din Cluj-Napoca. „Noi avem trecut în meniu şi grătar din carne de bizon, însă clienţii noştri nu prea cer aşa ceva. Probabil pentru că nu ştiu cât este de gustoasă această carne. Importăm carnea din Austria şi o ţinem congelată", a precizat David Mircea, bucătar-şef al unui restaurant din centrul Clujului. Potrivit acestuia, 100 de grame de carne preparată la grătar costă în jur de 40 de lei. „Carnea de bizon poate fi preparată şi la tigaie sau cu diferite sosuri şi este foarte gustoasă", a adăugat bucătarul-şef.

70 de euro este preţul cu care se vinde kilogramul de carne de bizon.