În 24 de ore, numărul de infectări cu SARS-CoV-2 s-a dublat. Valul 5 de COVID-19 devine tsunami

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În doar o zi, numărul cazurilor de COVID-19 din România s-a dublat
În doar o zi, numărul cazurilor de COVID-19 din România s-a dublat

Numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 a explodat ieri în România ajungând la aproape 4.000 de cazuri, în doar 24 de ore. Experţii avertizează că de la jumătatea lunii ianuarie creşterea va fi şi mai accelerată urmând ca numărul de infectări să se dubleze faţă de cel din Valul 4.

Valul 5 al pandemiei creşte vertiginos în România, alimentat şi de transmisibilitatea mare a variantei Omicron. În doar 24 de ore, numărul cazurilor de COVID-19 depistate a crescut de la 1.700 până la aproape 4.000, potrivit datelor oficiale. În acelaşi interval de timp, au fost raportate 52 de decese, la ATI fiind internaţi 390 de pacienţi. Incidenţa îmbolnăvirilor în Bucureşti a crescut de la 0,87, în urmă cu o zi, până la 0,9, marţi. 

Institutul de Sănătate Publică a anunţat că până la 2 ianuarie au fost confirmate aproape 7.500 de cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, dintre care 5.632 sunt cu Delta, 1.722 cu Alpha şi 92 cu Omicron. Dintre acestea din urmă, 67 au fost confirmate în ultima săptămână. 

„Va fi un dezastru” 

Profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş a avertizat că deşi Omicron pare a avea simptome mai uşoare comparativ cu Delta, la rata de creştere înregistrată, acest lucru nu va mai conta. „Efectul asupra sistemului de sănătate ar putea fi devastator. Va fi un dezastru. Din nefericire, situaţia va fi mai dramatică decât a fost în situaţiile anterioare, pentru că nu avem luxul pe care-l au ţările din Vest care au procent mare din populaţie vaccinată şi în care, într-adevăr, creşte numărul de cazuri, dar numărul de cazuri de persoane internate la ATI şi decese nu creşte la fel de mult. Populaţia noastră este diferită. Avem un procent mare de populaţie nevaccinată sau care a trecut prin infecţie cu mult timp în urmă, sau cu o tulpină semnificativ diferită faţă de tulpina aceasta şi nu este protejată”, a spus specialistul. 

La rândul lui, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a apreciat că în valul 5 numărul de infectări ar putea ajunge şi la 800.000, în total, ceea ce înseamnă practic dublu faţă de valul 4: „Deja cazurile cresc. Important este când ajungem la o creştere galopantă, dacă ajungem la o astfel de creştere. În valul 4 am avut circa 400.000 de îmbolnăviri confirmate, prin diagnostic. Câte îmbolnăviri vom avea în valul 5, rămâne de văzut – noi estimăm o dublare a numărului de cazuri în acest val”. 

Certificatul verde ar fi stopat creşterea 

Şi, a mai spus oficialul, una este să ai 25.000-50.000 de cazuri într-o zi şi cu o creştere în decurs de 2-3 săptămâni să ajungi, să zicem, de la 5.000 de cazuri până la 25.000 de cazuri şi altceva este să ai o creştere care este mult mai lentă şi să ai într-o săptămână 5.000, 6.000, 9.000, după care să mergi pe un trend descrescător. 

Dacă ar fi fost adoptat, certificatul verde ar fi putut stopa creşterea şi acest lucru ar fi oferit o relaxare a sistemului de sănătate care nu ar fi fost pus în pericol aşa cum se întâmplă când numărul de cazuri înregistrate în câteva zile ajunge să fie foarte mare, a mai spus Rafila. „Cu cât întârzie adoptarea unui astfel de document, certificat electronic COVID, sigur că şi eficacitatea lui devine tot mai puţin relevantă. Rămâne să vedem dacă acest trend crescător se confirmă, dacă se va accelera transmiterea şi, atunci, sigur că trebuie să găsim şi soluţii la situaţia de fapt”, a declarat ministrul.

Oficialul de la Sănătate a adăugat că, în privinţa adoptării acestui certificat verde, lucrurile nu sunt clarificate: „Nu ştiu să vă spun în acest moment, probabil că săptămânile următoare vor fi hotărâtoare şi vom avea un răspuns legat de acest certificat. Cu cât se introduce mai târziu în evoluţia unui val pandemic, cu atât utilitatea lui scade”. Totodată, ministrul a recomandat purtarea măştilor chirurgicale sau FFP2, în locul măştilor textile. El a explicat că masca este principalul mijloc de protecţie, alături de vaccinare, în valul 5 al pandemiei. Aceste măşti sunt cu atât mai necesare cu cât această nouă variantă Omicron este mult mai contagioasă.  

Vârful o să fie mai devreme şi mai înalt 

Cercetătorul Octavian Jurma apreciază că vârful valului 5 al pandemiei va veni mult mai devreme şi va fi mai înalt decât se preconiza. „Cel mai optimist scenariu de evoluţie a curbei Omicron în România arăta că vârful valului va fi în jurul datei de 10 februarie, aproximativ 20.000 de cazuri, iar un debut evident al valului va fi în a doua săptămână a lunii ianuarie. Din păcate, vedem că Omicron a debutat mai repede, încă de săptămâna trecută. Numărul de cazuri de săptămâna trecută deja a crescut cu 85%, aproape 90%, faţă de săptămâna precedentă, aşadar avem un debut în forţă. Cifra de luni mă îngrijorează foarte tare, pentru că de obicei cifra de luni este minimul săptămânal. Este posibil ca marţi să avem 3.000 de cazuri în România, nu peste două săptămâni, aşa cum era în curba optimistă. Noua curbă arată că putem avea vârful valului mai devreme, încă de la 1 februarie, şi mai înalt, spre 25.000 de cazuri”, a declarat cercetătorul luni seara la Digi 24. 

Jurma a comparat Omicron cu o rachetă teleghidată care îi va ţinti cu predilecţie pe cei nevaccinaţi vulnerabili. „Cei nevaccinaţi sunt internaţi în proporţie de 90%, inclusiv în ţări cu rate de vaccinare de 90%. Omicron este atât de infecţios încât îi găseşte şi pe cei care în mod normal ar fi fost protejaţi de imunitatea de turmă. Chiar dacă este mai puţin patogenă decât Delta, din datele pe care începem să le avem, reiese că este chiar mai patogenă decât Alpha, iar pentru noi valul Alpha a fost devastator, am avut peste 10.000 de decese”, a explicat Jurma. 

Ce soluţii au mai rămas  

Specialistul a adăugat că valul Omicron va trece mai repede decât Delta, însă imunitatea dobândită prin infectare, care este atât de promovată de grupurile antivaccinare, nu ne oferă o protecţie pe termen lung. „Această variantă Omicron a evoluat ca să ocolească imunitatea indusă natural după Delta. Ştim să oprim acest val, însă costurile sunt tot mai mari, pe măsură ce amânăm. Dacă am fi oprit o nouă variantă anul trecut pe vremea asta, cu o lună de carantină, urmată de vaccinare, ar fi fost gata cu pandemia”, a comentat Jurma. 

În aceste condiţii, tot ce se mai poate face acum este să strângem din dinţi, să ne vaccinăm la 6 luni pentru următorul an: „Şi dacă avem noroc şi valul Omicron va lăsa o imunitate bună, atunci putem reduce în primul stadiu virulenţa, astfel încât să fie mult mai puţine persoane internate, iar mai apoi să reducem circulaţia virusului, prin mască, certificat şi vaccin”.

Omicron ar putea fi sfârşitul pandemiei? 

Altminteri, există o ameninţare reală: apariţia unor noi variante ale virusului care ar putea să se transmită cel puţin la fel de repede ca Omicron şi care să scadă foarte mult eficacitatea vaccinurilor şi să fie mai letale, a avertizat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. „Iar această probabilitate creşte cu atât mai mult cu cât virusul circulă mai mult, de unde şi nevoia de a aborda situaţia ca pe o ecuaţie cu 3 cunoscute: vaccinare + mască FFP2 + testare = întreruperea transmiterii)”, a adăugat acesta. 

Dacă însă vom aplica toate aceste trei măsuri, sunt şanse ca, în 2022, Omicron să însemne începutul sfârşitului pentru pandemie ca fenomen social cel puţin în zonele în care bariera imunitară (obţinută ca urmare a vaccinării şi/sau a trecerii prin infecţie) va fi ridicată la nivelul imunităţii de grup, iar sistemele de supraveghere genomică şi sindromică ale circulaţiei virusului vor fi implementate şi funcţionale. 

„Ce înseamnă asta? Înseamnă că spitalele nu vor mai fi sub presiune din cauza infectărilor, ci vor interna un număr din ce în ce mai mic de cazuri grave; că şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise; că lockdownul nu va mai fi luat în calcul (în diferitele lui grade şi modalităţi de implementare) ca soluţie împotriva pandemiei. De altfel, lockdownul nu este o măsură de sănătate publică, ci chiar una dintre definiţiile eşecului sistemelor de sănătate publică. În aceste zile, când privim cum se ridică valul imens determinat de Omicron, este greu să ne imaginăm un scenariu atât de optimist, dar acesta chiar există şi este luat în calcul”, subliniază dr. Geantă. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite