În locul unor politici pentru combaterea nepotismului, partidele româneşti îl încurajează, perpetuează şi transformă în normă, cu consecinţe socioeconomice grave. Politica românescă rămâne una premodernă, structurată pe câteva clanuri sau coaliţii de distribuţie care tind să obţină monopolul puterii politice şi economice.  Familia reprezintă nucleul acestor coaliţii şi putem observa cu ochiul liber cum câteva familii, expandate prin năşire, domină politica şi economia.

Fiica preşedintelui Traian Băsescu, Elena, a ajuns europarlamentar în condiţiile binecunoscute, cu o întreagă reţea de partid lucrând la alegerea ei, iar tatăl i-a creat acum un nou partid pentru a-şi continua cariera europeană.  Soţia lui Crin Antonescu este tot europarlamentar şi cel mai probabil va candida anul viitor pentru un nou mandat. Liberalul Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,  şi-a numit trei fini în actualul guvern: ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu, - la rândul lui naşul fiicei primarului de Caransebeş Marcel Vela- şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, şi fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu (romaniacurata.ro). Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei este soţul verişoarei lui Victor Ponta, Rodica Cazanciuc, director Reglementare în cadrul Autorităţii Aeronautice Civile Române (hotnews.ro). Unul dintre finii premierului, Claudiu Preoteasa, e vicepreşedinte la Fondul de Mediu (hotnews.ro), iar cumnatul lui Victor Ponta (romanialibera.ro) face afaceri cu firmele apropiate unei alte familii, recent dezintegrată, Udrea-Cocoş. Pentru firmele familiei a lucrat, ca avocat, însuşi şeful guvernului(riseproject.ro).

Dacă ne uităm spre teritoriu, Constanţa este epicentrul nepotismului, dar nu e un caz excepţional. Mai sunt Aradul, unul finul lui Traian Băsescu, primarul Gheorghe Falcă şi socrul Seculici ţin pâinea şi cuţitul judeţului pe masa familei. La fel şi Prahova: Ştefan Radu Oprea senator PSD este fiul lui Nicolae Oprea, un celebru fost viceprimar PSD al municipiului Ploieşti şi abonat la contractele cu statul,  iar tânărul deputat PSD Vlad Cosma este fiul lui Mircea Cosma, vicepreşedinte al PSD Prahova şi preşedinte al Consiliului Judeţean. 

Constanţa a fost confiscată, la propriu, de către familiile Mazăre şi Nicuşor Constantinescu şi de către familiile prietenilor acestora.  Fratele primarului Radu Mazăre, Alexandru Mazăre, finul lui Nicuşor Constantinescu, Radu Babuş  au fost trimişi în Parlamentul României să lucreze pentru familii, ca şi alţii. Tot în parlament a fost promovată şi Iulia Cristina Dumitrache , fiica lui Ion Dumitrache, subordonatul lui Nicuşor Constantinescu în CJ şi om de afaceri cu contracte cu statul, a căui avere a fost estimată de Forbes la 15 milioane de euro.  Atât tatăl cât şi fiica s-au aflat în atenţia Agenţiei Naţionale de integritate. Iar  Eduard Stelian Martin, deputat PSD este  fiul fostului prefect PSD al judeţului Constanţa ,Gheorghe Martin, prieten al famililor Mazăre şi Constantinescu, şi deţinător a cateva sute de contracte cu statul.  Firma lui Martin fiul a încheiat cel cel mai mare contract de salubrizare din România, în valoare de  de 280 de milioane de euro pentru 25 de ani cu Primaria Constanţa, condusă de Radu Mazăre, potrivit româniacurată.ro.

Doar din această sumară trecere în revistă poate fi intuit impactul nepotismului asupra distribuiţiei funcţiilor şi a resurselor publice. Aceste coaliţii de distribuţie nu se pot menţine la putere decât prin aplicarea unor reguli arbitrare care exclud competenţa în procesul de selecţie pentru funcţiile numite şi alese şi imparţialitatea în atribuirea contractelor cu bani publici.

Care sunt efectele coaliţiilor de distribuţie cu tendinţe monopoliste? Ne spune Mancur Olson, laureat al premiului Nobel pentru Economie, care nu i-a cunoscut pe Băsescu, Antonescu sau Ponta dar ne face să înţelegem  de ce nu vom atinge nivelul de trai din state în care nepotismul este limitat, nu de legi speciale, ci de etică. Reduc eficienţa şi venitul global şi accentuează discriminarea în viaţa politică; reduc capacitatea societăţilor de a adopta noi tehnologii şi de a realoca resursele ca reacţie la schimbarea condiţiilor, reducând prin aceasta rata creşterii economice;  devin exclusiviste;  deturnează resursele şi distrag atenţia de la producţie orientând-o spre lupta pentru distribuţie.  Pe scurt: inechitate, inegalitate, ineficienţă, corupţie, proastă guvernare, subdezvoltare.      

Când fiul fostului preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy,  Jean Sarkozy a fost propus, la numai 23 de ani,  pentru o poziţie publică,  cetăţenii au protestat, iar câţiva fracezi au transmis la Palatul Elysee cereri pentru a fi adoptaţi de şeful statului.

Eu, una, cer public să fiu adoptată de preşedintele republicii mele,  al Senatului sau de şeful guvernului. Şi nu pentru că vreau o funcţie, nu am în plan aşa ceva şi n-am avut niciodată, ci pentru a atrage atenţia asupra nocivităţii nepotismului