Voi da o singura cifra: 500. Este numarul romanilor care isi fac bagajele si pleaca din tara in fiecare zi. Asta inseamna 200.000 de romani pe an. In aceste conditii, in cea mai grava criza a Romaniei ultimilor decenii si la nici trei saptamani de la alegerile istorice din 26 mai, ne lovim de pacatul cel mai mare si cel mai greu al clasei politice din trecut si de azi: lipsa de asumare.

Votul romanilor de la ultimele alegeri, mesajul crucial transmis de cei care au stat ore in sir la cozi in diaspora si strigatul milioanelor de oameni care au inteles ca puterea este in stampila lor sunt pe cale sa fie anulate doar pentru ca exista “lideri” politici care nu sunt capabili sa isi asume.

De fapt, lideri este un termen gresit in acest context. Ma refer la politicieni, nu la lideri. Am invatat acum ani de zile de la celebrul profesor Steve Jarding, mentorul meu de la Harvard, un adevar foarte simplu, care imi rasuna in minte in aceste zile de cumpana pentru Romania: „Un politician se gandeste la viitoarele alegeri, un lider se gandeste la viitoarele generatii”. Romania are mult prea mulţi politicieni şi mult prea putini lideri.

Stiu ca voi fi acuzat ca arunc cu noroi. Voi fi certat pentru critica adusa, cu „argumente” care se reduc, adesea, la sentinte emotionale, fara drept de apel, doar pentru pacatul de a nu fi de acord cu un trib sau cu altul. Cel putin nu pot fi acuzat de lipsa de consecventa. De vreo trei ani de zile spun mereu ca este vitala o opozitie unita, o dreapta puternica. O spun inca de dupa parlamentarele din 2016 chiar aici pe platforma Adevarul. Si inca mai cred in acest lucru. Dar nu pot sa nu constat, cu sincera intristare, ca nevoia de unitate pentru a scoate Romania din mocirla in care este scufundata in fiecare secunda lasa loc calculelor politice, numaratului voturilor viitoare si fricii de asumare.

Un politician se gandeste la viitoarele alegeri, un lider se gandeste la viitoarele generatii.  

Nu este nicio surpriza pentru nimeni ca orice guvern care vine acum sau peste o luna va trage sa indrepte greselile facute de cele trei guverne PSD. Si acest lucru inseamna in primul rand decizii mai putin populare si mult mai putin populiste, care vor fi indelung comentate si aspru criticate. Si ca da, asta ar putea insemna inclusiv mai putine voturi. Dar intrebarea e: suntem aici pentru voturi sau pentru Romania? Pentru putere sau pentru bine? Pentru noi sau pentru cetatenii Romaniei? Suntem aici, acum, ca sa numaram cu cinism de felcer voturile de la urmatoarele alegeri in timp ce tara este distrusa cu fiecare zi care trece? Sau suntem aici ca sa punem osul la treaba si sa dam o sansa Romaniei sa nu isi mai alunge copiii in strainatate si sa nu mai zaca in saracie si impostura?

Lucrurile sunt simple, daca nu ne facem ca nu intelegem. Pe 26 mai milioane de romani au iesit la vot in numar foarte mare. Multi au fost umiliti (din nou!) de indivizi care se tin de scaunele lor si ne rad tuturor in fata. Pe 26 mai romanii au spus: vrem schimbare, asa nu se mai poate. Si pe buna dreptate. Romania nu mai poate astepta un an. Ma indoiesc ca mai poate astepta o luna sau doua la ce prapad face actuala guvernare.

Motiunea de cenzura trebuie sa treaca, cu o larga majoritate, care trebuie negociata om cu om, cu parlamentari de la toate partidele. Matematica e simpla. Cine e ipocrit si spune ca vrea schimbare dar ca nu e dispus sa se murdareasca discutand cu alte partide este doar un ipocrit care concureaza la miss popularitate. Si devine complice la distrugerea Romaniei, care va continua in ritm (tot mai) alert pana la viitoarele alegeri. Dupa caderea guvernului Dancila toate fortele politice responsabile trebuie sa se aseze la aceeasi masa si sa gaseasca cea mai buna solutie pentru Romania, punand la baza Pactul propus de Presedintele Iohannis.

Mai e un lucru. Nu suport politicienii care ii desconsidera pe romani. Nu suport „argumentele” de tipul „romanii nu vor intelege ca trebuie luate masuri de indreptare a raului facut de guvernarea PSD si vor vota iar PSD la anul, asa cum au facut-o in 2016”. Pe bune? N-ati invatat nimic. Romanii au demonstrat din nou si din nou, inclusiv pe 26 mai, ca au capacitatea deplina de a intelege situatia cumplit de grava prin care trece Romania. Am toata increderea ca un guvern nou poate face minuni in primele 100 de zile: de la alegeri in doua tururi la abrogarea OUG 114 si repornirea investitiilor. Un asemenea guvern va fi votat si in 2020.

Mesajul pentru colegii de opoziţie e simplu: nu fiţi laşi! Nu faceţi calcule politice pe spinarea românilor. Aveti grija mai putin de imaginea voastra si mai mult de binele romanilor. Altfel, veţi avea pe conştiinţă vieţile a nenumăraţi compatrioti, iar unii dintre ei v-au si votat. Haideti sa ne asumam cu totii schimbarea in bine a Romaniei, oameni buni. Chiar daca asta inseamna riscul de a pierde voturi. 

Romania se prabuseste. Asta e evident pentru toata lumea. Daca am fi impreuna intr-un avion cu un pilot orb la mansa, am numara voturile pasagerilor sau am prelua comanda? 

Pentru ca daca suntem aici doar ca sa numaram voturi, inseamna ca nu suntem cu nimic diferiti de PSD. Inseamna ca am castigat alegerile cu minciuna si ipocrizie, mizand pe anti-Dragnea si anti-PSD si pe promisiuni salvatoare, care nu se vor concretiza in nimic, pentru ca nu sunt asumate pana la capat. Scuzele sunt multe si la îndemână. „Au fost doar alegeri europarlamentare, nu schimba cu nimic situatia in tara”. „Nu putem guverna acum, pentru ca doar vom sterge mizeria PSD si vom pierde din popularitate”. „Vrem sa guvernam dar avem niste conditii, ne trebuie si parlamentul”. „Ne mai gandim daca intram la guvernare, dar nu oricum si cu oricine”.

As putea continua cu zeci de teorii auzite in spatiul public in ultima vreme de la diversi politicieni care se viseaza lideri. Mai au cale lunga pana acolo. Mai întâi trebuie sa se oprească din numărat voturile viitoare, sa găsească curajul de a isi asuma si sa înţeleagă ca Romania nu e teren de joaca si nici concurs de popularitate. Pentru ca nu va castiga nimeni acest concurs. Vom pierde cu totii inca o sansa. Si nu vom şti decat dupa daca a fost sau nu ultima.