Băsescu: Tratatul de aderare la Schengen nu prezintă condiţii legate de MCV
0Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri, în cadrul întâlnirii anuale cu Şefii Misiunilor Diplomatice, că aderarea României la Schengen nu depinde de raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
Principalele declaraţii ale preşedintelui:
2014 este un an crucial, al tranziţiei, al schimbării, pe care comunitatea euro-atlantică nu trebuie să-l piardă. România îşi păstrează poziţiile în politica externă: ne menţinem pe direcţia parteneriatului cu SUA, a rolului NATO în regiune şi a integrării în UE. România va trebui să se prezinte cu o postură strategică care să nu ridice nici un dubiu şi să nu permită nimănui să pună sub semnul întrebării orientarea de acum 25 de ani.
Cetăţenii români devin victime ale abordărilor naţionaliste. Suntem în mod particulari îngrijoraţi de modul în care a fost şi este gândită întâmpinarea ridicării restricţiilor pe piaţa muncii. Asemenea măsuri reflectă o întoarcere către naţionalism, ceea ce poate fi îngrijorător pentru UE.
În faţa unor astfel de agresiuni din partea unor parteneri europeni este dificil de susţinut că limitarea acţiunii politice există. Realitatea de fapt să devină realitatea de drept, stabilită prin tratate.
Ne-am calibrat nivelul de ambiţie la zonele limitrofe. România va continua să contribuie la soluţionarea unor probleme majore. Recesiunea prelungită a economiei europene a generat o anume frustrare care s-ar putea transforma în vot masiv de natură eurosceptică. Poate afecta serios politicile europene. Discursul neonaţionalist a provocat deja o atitudine necorespunzătoare faţă de cetăţenii români şi bulgari. Cetăţenii români devin victime ale discursului naţionalist.
Despre aderarea la spaţiul Schengen
Suntem îngrijoraţi în continuare de modul în care este gândită întâmpinarea ridicării barierelor de pe piaţa muncii. Împiedicarea aderării României la spaţiul Schengen începe să fie percepută ca o disponibilitate a unor state membre de a face excepţii de la tratat. Tratatul nu prevede aderarea la Schengen condiţionată de MCV. România a acceptat un timp aceste condiţionalităţi, dar este timpul să ne apropiem de un capăt, pentru că, la fel ca liberalizarea pieţei muncii la nivelul UE, şi accesul în spaţiul Schengen este un element puternic de integrare în UE. În faţa unor astfel de agresiuni din partea unor parteneri europeni este dificil de susţinut că limitarea acţiunii politice există.
Trebuie să avem în vedere că anul 2014 va fi un an al alegerilor care va aduce un nou Parlament European, un nou preşedinte al Consiliului European. Discursul meu naţionalist a provocat o atitudine necorespunzătoare faţă de cetăţenii bulgari şi români odată cu ridicarea restricţiilor.
Ne dorim aprofundarea integrării europene prin extinderea ariilor de politici comunitare. Nu credem că reafirmarea interguventarismului şi răstrângerea dreptului pot genera soluţii de creştere economică. Suntem îngrijoraţi de întâmpinarea de pe pieţele naţionale ale forţei de locuri de muncă.
Am primit mesajul emisarului SUA zilele trecute. Obiectivele Romaniei, imposibil de atins în afara menţinerii angajamentului ferm pentru consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie. Voi sancţiona drastic orice derapaj uzând de întreaga forţă şi de instrumentele constituţionale ale preşedintelui. Ne dorim aprofundarea integrarii europene. România doreşte o Uniune Europeană orientată către viitor.
România nu este membră a zonei euro şi va mai dura câţiva ani. Banca Naţională arăta că progresele pentru criteriile de convergenţă sunt semnificative. Participarea la Uniunea Bancară se va operaţionaliza pe termen scurt. Trebuie să facem paşi hotărâţi în direcţia NATO şi UE. România va contribui pentru stabilitatea Afganistanului şi pentru politica alianţei. În domeniul securităţii, România continuă parteneriatele startegice pe care le-a încheiat. Guvernul României trebuie să întăreacă aceste relaţii.
Despre Republica Moldova
Am susţinut drumul european al Republicii Moldova, a semnării acordului de liber schimb şi liberalizarea vizelor. Suntem susţinătorii unei perspective europene, reformele şi modernizarea instituţiilor şi lupta împotriva corupţiei. România este parteneră cu SUA şi UE în acest drum al Republicii Moldova.
De acest lucru ne este frică, pentru că toţi susţinem declarativ suveranitatea şi integritatea Moldovei, dar prea puţin avem curaj să vorbim de ineficienţa formatului 5+2 în problema transnistreana şi de încurajările primite de găgăuzi pentru a se autonomiza faţă de Chişinău. Nu am văzut poziţii în ce priveşte tratamentul aplicat şcolilor româneşti din Transnistria. Ştim că butoanele din Transnistria si Gagauzia nu sunt la Chişinău şi nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova.
Toţi susţinem declarativ suveranitatea a Republicii Moldova, dar nu am văzut poziţii în ce priveşte tratamentul şcolii româneşti din Transnistria. Nu vrem să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova. România nu va putea rămâne impasibil politic în cazul în care din Transnistria vor porni provocări în drumul european al Republicii Moldova.
Moldova a arătat că e hotărâtă să se angajeze pe calea europeană şi trebuie să beneficieze de o ofertă clară şi motivantă. UE trebuie să răspundă în continuare cu un nivel ridicat de angajament pentru partenerii care îşi menţin cu fermitate opţiunea pro-europeană. România a afirmat mereu indentitatea română a majorităţii cetăţenilor din Moldova. Am vorbit întotdeauna despre doua state româneşti şi salutăm decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău privind consacrarea limbii romane ca limbă de stat.
Respectam dreptul de autoiedentificare ca romani sau moldoveni, dar considerăm că e rezultatul vicisititudinilor istoriei şi vom susţine neabătut identitatea românească a statului vecin. Este momentul unei reflecţii importante asupra Parteneriatului Estic. A fost el eficient? Da, dacă vorbim de Moldova si Georgia, în mai mică măsură dacă vorbim de Georgia şi Ucraina.
Despre relaţiile cu Ucraina şi Rusia
Evident, provocările pentru viitor devin tot mai consistente şi România susţine ă dialogul cu Rusia e una din modalităţile prin care interesele UE se pot acomoda cu cele ale Moscovei, pe termen lung. România doreşte îmbunătăţirea contactelor politico-diplomatice pe relaţii unde există o tendinţă de trenare, vizăm în mod deoebit aici Rusia şi Ucraina.
Din perspectiva relaţiilor cu Ucraina, România a urmărit asigurarea unei dinamici constante, cu un stat vecin cu care are o agendă complexă de subiecte de discuţii. Ucraina e un stat cu o importanţă economică şi geostrategică deosebită pentru UE. Sper ca abordarea pragmatică să prevaleze în deciziile autorităţilor de la Kiev.
Un proiect important de care suntem interesati e promovarea unei relaţii comerciale şi de transport pe linia cu Marea Caspică. Acest proiect e menit să contribuie la dezvoltarea unei relaţii mai profunde cu regiunile caspice si central asiatică. În 2014 e nevoie de paşi concreţi pentru avansarea acestui proiect. Romania rămâne în continuare un susţinător ferm al extinderii UE în Balcanii de vest, în favoarea statelor care demonstrează fermitate în îndeplinirea criteriilor de aderare.
Serbia a obţinut progrese importante. Se ştie că România acordă o importanţă deosbită pentru respectarea drepturilor minorităţilor nationale şi vom urmări cu atenţie implementarea angajamentelor asumate de Belgrad. România susţine în continuare abordarea neutră a UE în ceea ce priveşte statutul Kosovo.
Citiţi şi:
Traian Băsescu a retrimis în Parlament spre reexaminare legea privind cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării de terenuri agricole de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.
Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. Ce avantaje au vânzătorii Proprietarii de teren din România care doresc să-şi vândă proprietăţile cetăţenilor maghiari vor primi o rentă viageră. Ba, mai mult, aceştia pot păstra terenul pe numele lor şi îl pot folosi, a declarat Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti într-un interviu oferit portalului szekelyhon.ro.
Străinii vor putea cumpăra mai uşor terenuri agricole din România. Ce restricţii au fost eliminate Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianuarie 2014, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români, potrivit unui proiect de lege.
EDITORIAL Proprietatea, suveranitatea economică şi integrarea europeană Începând cu 1 ianuarie 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România. Unii au exprimat motive de îngrijorare. Alţii susţin că măsura nu va avea un impact semnificativ deoarece şi până acum astfel de tranzacţii s-au operat prin intermediul societăţilor comerciale. Totuşi, anume semne de întrebare rămân, dovadă că statul propune unele măsuri de protecţie.
Se încarcă comentariile...
