După ultimele declaraţii stupefiante ale lui Dragnea, Liviu Pop şi Olguţa, după ce Tudorel Toader dovedeşte că e hotărât să scape de Lazăr, am şi eu chef să strig ce vreau.
 
Vreau emisiuni de televiziune care să nu fie competiţii de aruncat invective. Să aud lucruri interesante şi logice şi nu urletele lui Ciuvică, mârlăniile lui Badea şi nesimţirile viclene ale lui Chirieac. Sunt sătul de exaltaţi mesianici de tip Gâdea şi Rareş Bogdan sau şmecheraşi fără coloană ca Ciutacu sau Roşca Stănescu. Vreau un CNA funcţional, care să rezolve şi nu să justifice derapajele îngrozitoare de la televiziunile botezate bombastic de ştiri.
 
Am chef de normalitate şi nu să stau ca un idiot să  studiez legislaţie şi să citesc cu groază propunerile legislative ale lui Iordache şi Nicolicea scrise într-o limbă blestem pentru creier. Să nu mai îmi pierd ore din viaţă convins fiind că parlamentarii au ascuns o petardă în zecile sau sutele de pagini pentru a salva pe unul dintre mulţii corupţi care ne conduc.
 
M-am săturat de miştocăreală. Sunt sătul să fac sau să citesc glume despre halucinaţiile lui Liviu Bond sau gafele Vasilicii. Vreau să nu mai aud despre tot felul de ambiţioşi gen Daea,  Andruşcă sau Liviu Pop şi nici să mă entuziasmez când miniştrii sunt nişte oportunişti frumuşei de tip Orlando.
 
Îmi doresc ca guvernarea să nu fie o mană cerească pentru publicaţiile de scandal, vreau să nu fiu tot timpul bombardat cu declaraţiile oripilante ale Olguţei, limba de lemn a doamnei Plumb şi slugărnicia doamnei Dan.
 
Vreau ca decenţa să nu mai fie considerată o minune şi un dar dumnezeiesc, ci un lucru banal, absolut necesar politicienilor, guvernanţilor şi funcţionarilor publici. 
Mi se pare necesar ca cei care ne conduc să discute despre politici publice, despre ce au făcut ei înainte de politică şi cum lucrurile pe care le-au făcut demonstrează că se pricep la slujba lor şi nu la vândut gogoşi şi leacuri miraculoase pentru proşti. Să văd la televizor discuţii bazate pe cifre şi expertiză şi nu pe opiniile a tot felul de sociopaţi în căutare de publicitate.
 
Vreau să nu mai îmi pierd sute de ore pe la proteste pentru ca politicienii să nu îndrăznească să sară calul cu ordonanţe de urgenţă. Vreau oameni cinstiţi care să ne conducă şi nu haiduci de tip Mazăre sau Vanghelie.
 
Vreau ca mărirea pensiilor şi salariilor să fie automată în condiţii de creştere economică şi nu mită electorală. Nu mai vreau să aud nicicând de la un politician că mi-a dat sau mi-a făcut mie ceva.
 
Vreau o Românie firească unde experienţa, profesionalismul, cinstea si bunul-simţ să fie condiţii obligatorii pentru cei care ne conduc. Vreau să trăiesc într-o Românie unde zdrobitoarea majoritate a clasei politice actuale să facă eforturi disperate de a emigra. România unde Vâlcov, Şerban Nicolae şi Pleşoianu - şi nu cei mai buni dintre noi - să se simtă dezgustaţi şi inutili şi să decidă să plece.