România reacţionează după atacurile Ungariei: Vehicularea unor informaţii incorecte, în contradicţie cu relaţiile bilaterale bazate pe cooperare şi respect

Teodor Meleşcanu. FOTO gov.ro

Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat, sâmbătă dimineaţa, la declaraţiile făcute săptămâna aceasta de oficiali maghiari în legătură cu proiectele din Marea Neagră, partea română precizând faptul că Unagria foloseşte „informaţii incorecte“.

„MAE a luat notă cu preocupare de declaraţiile lansate recent în spaţiul public, inclusiv de ministrul afacerilor externe al Ungariei, pe teme ce privesc cooperarea energetică regională şi a cerut clarificări, prin Ambasada Ungariei la Bucureşti, privind motivaţia acestor opinii. MAE consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi a relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti între două state europene, membre UE şi NATO“, se arată în comunicatul MAE.

De asemenea, reprezentanţii români îi critică pe cei de la Budapesta pentru modul cum au dezinformat. „Partea ungară cunoaşte fără îndoială foarte bine evoluţiile recente privind investiţiile substanţiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport a gazelor şi modul exemplar de cooperare a autorităţilor române cu companiile interesate de punerea în valoare a resurselor energetice de la Marea Neagră şi eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În acest sens, Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) este pe agenda prioritară a Parlamentului României şi va asigura un cadru stimulativ pentru investiţiile în acest domeniu“, susţine aceeaşi sursă. 

În plus, oficialii din Ungaria sunt cu „siguranţă la curent cu dialogul frecvent şi deschis între companiile naţionale din România şi Ungaria pe aceste teme. Reamintim părţii ungare că la sfârşitul anului trecut entităţi din Ungaria au participat la procesul de rezervare a capacităţii de transport a gazelor naturale pentru segmentul BRUA dintre România şi Ungaria. De aceea, organizarea de evenimente publice în România prin care să fie promovate idei contrare acestui spirit de cooperare este nejustificată şi inoportună“. 

MAE dă detalii şi despre BRUA. „Readucem în atenţie anunţul public făcut de operatorul român de transport al gazelor naturale în data de 4 iunie 2018 privind lansarea construcţiei infrastructurii BRUA faza I pe teritoriul României, care presupune importante fonduri alocate de această companie românească pentru asigurarea conexiunii spre zona Europei Centrale. Aceste dezvoltări au loc în condiţiile în care partea ungară a evitat să îşi asume investiţiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale. De asemenea, reamintim că în aceste zile, la reuniunea regională CESEC organizată sub egida Comisiei Europene, au fost salutate progresele remarcabile ale României în implementarea proiectului BRUA, fapt consemnat în Comunicatul final al reuniunii şi subliniat de Comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Arias Canete“. 

În încheierea partea română arată că Bucureştiul va respecta întotdeauna deciziile europene privind energia.  „România va continua să acţioneze cu bună credinţă pentru îndeplinirea angajamentelor sale în cadrul Uniunii Europene privind Uniunea Energetică, asigurând dezvoltarea infrastructurii de interconectare la nivel regional în domeniul gazelor naturale şi va acţiona cu fermitate pentru ca obiectivul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze să fie îndeplinit“. 

Atacurile Budapestei

Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, care a acuzat, joi, România că ar fi încălcat acorduri bilaterale în Energie şi a cerut ”presiune internaţională” pentru începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. 

De asemenea, Kristof Terhes, CEO al transportatorului maghiar de gaze FGSZ, a spus, miercuri, că România nu are ce face cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria. „România nu poate consuma toată această cantitate de gaze, având în vedere faptul că doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze). Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?", a spus Kristof Terhes.