Regăsiţi textul integral al acestui document de lucru în finalul acestui articol.

Aşa de rău stă România? Dacă da, atunci chiar vor fi probleme serioase (sau extrem de serioase) în viitorul apropiat. Aici nu este vorba despre părerile unor comentatori sau analişti, ci despre o viziune foarte bine structurată, bazată pe date şi cifre. Este o analiză dramatică realizată de specialiştii Comisiei Europene şi, în aşteptarea poziţiei Guvernului României, iată câteva dintre principalele concluzii din Sumarul Executiv:

Astfel, cea mai importantă remarcă priveşte apariţia posibilă a unei viitoare „aterizări forţate“ a economiei României: „În absenţa unor reforme structurale şi al unei consolidări fiscale, creşterea economică spectaculoasă a României riscă să bună bazele unei aterizări dure. Actualul boom economic a fost provocat în principal de consum, asta în timp ce investiţiile au rămas la un nivel scăzut... Inegalitatea şi sărăcia rămân la un nivel ridicat în ciuda creşterii economice. Au fost din nou puse sub semnul întrebării progresele făcute în lupta împotriva corupţiei“

Un alt semnal de alarmă priveşte caracterul reversibil al progreselor înregistrate în 2017 bazate pe un sporului realizat în principal pe bază de consum: „Ridicarea ciclică a economiei a continuat în 2017, dar este de aşteptat să scadă în 2018. PIB-ul real a crescut în 2018 la cel mai înalt nivel post-criză dar pe baza unei explozii a consumului privat dopat de creşterile salariale atât în domeniul de stat, cât şi în cel privat dar şi de reducerile directe şi indirecte de taxe. Este de prevăzut o scădere a creşterii dar care va rămâne peste potenţial. În ciuda faptului că a crescut procentajul de exporturi, această creştere este depăşită de exporturi şi se adânceşte deficitul de cont curent. Inflaţia a devenit pozitivă în 2017 şi este de aşteptat să crească“.

Raportul Comisiei Europene notează şi faptul că „nu au fost realizări tangibile an domeniul reformei administraţiei publice, iar mediul de afaceri prezintă slăbiciuni“. În plus de incompetenţa managementul în domeniul administraţiei publice, experţii Comisiei Europene notează încă un factor deosebit de îngrijorător şi care, în sine, poate fi considerat o vulnerabilitate majoră pentru ţara noastră: „slaba performanţă a sistemului educaţional limitează perspectivele de creştere pe termen îndelungat“. La asta se adaugă, ca element suplimentar de risc într-o analiză obiectivă şi nemiloasă asupra deficienţelor profunde şi structurale de pe piaţa actuală muncii din România, faptul că analiştii prevăd că „este de aşteptat să continue tendinţele demografice defavorabile. Îmbătrânirea populaţiei, mobilitatea limitată a forţei de muncă şi continuarea procesului de  plecare din ţară reprezintă frâne semnificative la nivelul creşterii economice potenţiale“.

În acest Raport de ţară 2018 se consemnează persistenţa unor realităţi pe care, din păcate, le cunoaştem foarte bine: în domeniul sănătăţii publice, spre exemplu, chiar dacă starea de sănătate a populaţiei s-a îmbunătăţit „rămâne sun sub standardele europene, accesul la sănătate rămânând o provocare-cheie, în relaţie şi cu egalitatea de oportunităţi, ceea ce are consecinţe negative asupra dezvoltării copilului“. Se consemnează din nou, oare pentru a câta oară, faptul că „rămân modeste performanţele în domeniul cercetării şi inovaţiei“. Bineînţeles, se ajunge şi la una dintre permanente probleme ale României de la Revoluţie încoace, notându-se faptul că volumul înalt de cheltuieli bugetare nu se reflectă în infrastructura naţională aflată „la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană“.

Vă rog să citiţi măcar dumneavoastră raportul detaliat (căci guvernaţii iarăşi nu vor avea timp de prostii din astea) şi să vedeţi dacă observaţia repetată de domnii Juncker şi Timmermans „noi suntem foarte bine informaţi despre ce se petrece în România“.

Drept care, iată pasajul pe care, cu siguranţă, îl vom regăsi în următorul MCV şi care ne poate face extrem de mult rău:

Recent, a fost pusă sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupţiei. Datorită evenimentelor care s-au petrecut anul trecut, au fost puse în mare măsură sub semnul întrebării rezultate bune înregistrate de instituţiile din sistemul judiciar în lupta împotriva corupţiei. Reformele în curs ale legilor justiţiei riscă să afecteze independenţa justiţiei şi să schimbe direcţia progreselor înregistrate în ultimii 10 ani. Mai mult, instituţiile judiciare şi cadrul legal al luptei împotriva justiţiei continuă să se afle sub o presiune intensă.“

În mod normal, cred că miniştrii, doamna Prim Ministru, chiar Partidul prin vocile sale competente, ar trebui să răspundă acestei analize. Poate şi numai fiindcă ar trebui să primească informaţia că absolut toate zonele de umbră semnalate pot fi considerate drept neglijenţe grave ale statului care să ducă la o încălcare a valorilor fundamentale  ale UE, oricând sancţionabile ca atare pe viitor.