Proiectul Portret de candidat îşi propune să le ofere un spaţiu de exprimare celor care încă nu sunt familiari publicului. Dar care au ceva să îi propună acestuia.

Invitaţi sunt candidaţi la alegerile parlamentare care se prezintă pentru prima dată. Oameni deja realizaţi într-un domeniu profesional care au intrat după aceea în politică.

Invitatul de astăzi este Adrian Dupu, candidat PNL la Camera Deputaţilor, în circumscripţia Prahova.

Adrian Dupu provine dintr-o familie (părinţi, fraţi surori) stabilită în afară ţării. A trăit, de asemenea, mulţi ani în diaspora. A lucrat în ultimii 8 ani în consultanţă pentru companii germane, dintre care şase pentru Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei. Este absolvent al unui MBA la EBS Business School din Germania.

Este implicat în politică din 2014, a condus campaniile electorale ale PNL în Republica Moldova la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale (ambele câştigate de PNL şi Preşedintele Iohannis) şi campania lui Ciprian Ciucu la primăria sectorului 6 din Bucureşti. În prezent este secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Cine sunteți, domnule Adrian Dupu, şi ce căutaţi în politică?

Cine sunt? Foarte simplu. Un cetăţean român, cu principii şi valori creştin democrate, idealist, pro-european, tolerant cu cei din jur şi foarte exigent cu mine însumi. Fac politică de 6 ani pentru că am înţeles că prin implicare pot schimba lucrurile în bine în societate. Viaţa în sine este o permanentă dezbatere politică, o dezbatere asupra viziunilor diferite despre economie, proprietate, dezvoltarea comunităţilor şi emanciparea societăţii noastre, atât pe verticală cât şi pe orizontală. Am călătorit, atât în interes de serviciu cât şi privat şi am înţeles foarte multe în toţi aceşti ani. Am înţeles cum gândesc oamenii din New York, Berlin dar şi cei din Beijing sau Phenian.

Am înţeles că dincolo de sistemul de putere care stăpâneşte diferite ecosisteme sociale, omul, ca individ, chiar şi în intimitatea lui, face politică. Îşi formulează aşteptări, speranţe, proiecte, iar ele pot fi duse la îndeplinire folosind acest intrument al politicii. Sigur, mă refer la societăţile democratice. Da, fac politică pentru a schimba viaţa oamenilor în bine, aici, acasă, pentru că mai sunt foarte, foarte multe lucruri de făcut. 

Ce le propuneţi alegătorilor din Prahova? Nu sunteți de pe aici. De ce să vă voteze?

Judeţul Prahova este unul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare dintre judeţele României. Este în topul randamentelor sociale şi economice, deoarece, aflat foarte aproape de capitala ţării, de Bucureşti, şi având un background economic foarte consistent încă din perioada interbelică a secolului trecut, Prahova se află, din punctul meu de vedere, la momentul în care trebuie să treacă la următoarea etapă de dezvoltare. O etapă care presupune competenţe noi şi strategii foarte serioase de identificare a soluţiilor necesare pentru a ajunge un judeţ de nivel european. Cu modestie, vă spun că aici începe nivelul meu de competenţă.

Am lucrat mulţi ani în companii foarte mari din Germania şi din Europa şi am contribuit la exportul de know-how pentru comunităţi din Europa de Est. Am absolvit un MBA şi sunt pregătit la detaliu să-mi aduc contribuţia la efortul comun al autorităţilor locale şi judeţene care vor trece curând în etapa despre care vă vorbesc. Pentru Prahova, etapa atragerii de fonduri europene pentru dezvoltare comunitară trebuie să atingă maximul posibil. Mai simplu spus, ofer prahovenilor întreaga mea expertiză europeană din punct de economic şi financiar.

Primul lucru pe care îl veţi face în Parlamentul României? Din ce comisii parlamentare doriţi să faceţi parte?

În prezent sunt Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi îmi doresc să pot să folosesc experienţa acumulată facând parte din Comisia pentru Transporturi şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor. Sigur, vom vedea în ce măsură oportunităţile Partidului Naţional Liberal vor corespunde şi cu dorinţele mele. Oricum, indiferent ce poziţie voi ocupa, înţeleg la detaliu nivelul de responsabilitate pe care un parlamentar îl are faţă de alegătorii săi. Eu sunt tânăr, ştiu să muncesc şi am o experienţă la nivel internaţional. Deci, în ceea ce mă priveşte, munca este cea care îmi defineşte întreaga activitatea.

Primul lucru pe care îl voi face în Parlamentul României, bineînteles după ce voi depune jurământul şi îmi voi organiza biroul de parlamentar, voi face o prioritizare a proiectelor pentru judetul Prahova şi voi căuta consens pentru rezolvarea lor.

Cum vedeţi raportul dintre Stat şi cetăţean? Până unde trebuie să intervină Statul în economie?

Statul este în slujba cetăţeanului şi cred că fiecare angajat la stat trebuie să înţeleagă că lucrează pentru cetăţeni şi să aibă o conduită corespunzătoare, să fie respectuos şi maleabil cu aceştia. Sigur, aşa cum bine se ştie, există încă deprinderi greşite pe acest subiect, iar ele au fost cât se poate de vizibile în timpul guvernării PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a enunţat foarte bine acest lucru, iar noi, liberalii, cei care ne-am angajat să apărăm democraţia în România, statul de drept şi independenţa Justiţie, trebuie să extindem, prin propria noastră conduită acest test al democraţiei autentice. Trebuie să muncim cu toţii pentru consolidarea fermă şi ireversibilă a încrederii tuturor cetăţenilor României că statul se află în slujba lor şi nu invers.

În România funcţionează un sistem de economie de piaţă liberă şi aşa trebuie să rămână. Satutul trebuie să garanteze în continuare libera concurenţă, să încurajeze inovaţia şi dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii care sunt motorul unei economii moderne, elastice şi generează clasă de mijloc şi bunăstarea şi totodată prin reglemenările pe care le face să ofere predictibilitate.

Implicarea statului este vitală mai ales în situaţii de criză. Vedem concret că măsurile luate de Guvernul PNL în această perioadă au dus la evitarea unui colaps al economiei.

Zilele acestea va fi prezentat Planul de Redresare si Reziliere pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie.

De asemenea, Guvernul PNL încurajează dezvoltarea economiei pe baza investiţiilor şi nu pe consum, ceea ce consider că este cea mai sănătoasă şi benefică abordare.

Tot statul trebuie să fie, în opinia mea, proprietarul resurselor energetice esenţiale ale României şi să fie un jucător competitiv pe această piaţă, internă şi globală.

Ce raport trebuie să fie între Stat si Biserică?

Relaţia trebuie să fie de colaborare, de cooperare pentru toate proiectele care ţin de responsabilitatea socială colectivă. Statul are rolul de a garanta cetăţenilor dreptul legitim la propria lor confesiune religioasă, dreptul la exprimare, iar biserica, prin abordările sale, trebuie să contribuie constant la educaţia viitoarelor generatii în spiritul moralei şi bunei cuviinţe.

România este un stat laic şi aşa trebuie să rămână, dar Biserica poate şi trebuie implicată în proiecte naţionale de mare anvergură. Dau un singur exemplu! Mi-aş dori să fim contemporani cu toţii cu un proiect de magnitudine naţională care să aibă ca principal obiectiv reducerea analfabetismului funcţional, ştiind foarte bine că indicatorii care măsoară în România acest lucru nu sunt deloc unii încurajatori.

Colaborare, proiecte comune, obiective comune. Aceasta este abordarea mea pe aceasta tema colaborării dintre Biserica şi Stat.

Basarabia este România? Ce agendă trebuie să avem în relatia cu Republica Moldova?

În acest an s-au împlinit 10 ani de parteneriat strategic între România şi Republica Moldova, iar acest parteneriat trebuie dezvoltat constant şi întreţinut pentru a genera beneficii clare comunităţilor din Republica Moldova.

Si da, Basarabia este România şi vă spune acest lucru un om care a fost foarte implicat în ultimii ani în proiectul României de a face viaţa oamenilor din stânga Prutului mai bună. Există decalaje evidente între România şi Republica Moldova, dar ele nu sunt insurmontabile. Cu răbdare şi consecvenţă vom reuşi să reducem aceste decalaje care se simt în toate domeniile economice şi pe toate palierele sociale. Agenda României cu Republica Moldova trebuie să conţină în mod obligatoriu monitorizarea tuturor acţiunilor, abordărilor şi planurilor autorităţilor din Republica Moldova în ceea ce priveşte implementarea unui set de reforme cu adevărat ireversibil în privinţa edificării statului de drept şi garantarea independenţei justiţiei.

Ultima carte pe are aţi citit-o. Ultimul fim pe care l-aţi văzut.

Ultima carte citită este “Thinking Fast and Slow” (Gândire rapidă, gândire lentă) a laureatului premiului Nobel pentru economie, Daniel Kahneman. Cartea explică cele două sisteme care conduc modul în care gândim: cel rapid, intuitiv, emoţional şi cel mai lent, mai deliberativ şi mai logic.

Iar ultimul film vizionat a fost un mini-serial documentar “Trump: Un vis american”, pe care l-am urmărit cu mare interes în contextul alegerilor pentru preşedintele Statelor Unite.