Poate reprezenta Prinţul Nicolae un viitor pentru imaginea Casei Regale din România?

Poate reprezenta Prinţul Nicolae un viitor pentru imaginea Casei Regale din România?

Prinţul Nicolae FOTO: Arhiva Adevărul

Ziua Monarhiei găseşte Casa Regală cu un procent mai ridicat de încredere comparativ cu anii trecuţi. Politologii susţin că acest lucru se datorează şi promovării imaginii Prinţului Nicolae.

Un sondaj INSCOP relevă faptul că,  în 2013, bazinul electoral pentru monarhie este compus din tineri cu vârste curpinse între 18 şi 35 de ani, spre deosebire de începutul anilor  ’90, când monarhia era susţinută în primul rând de persoane în vârstă, care „prinseseră” cumva regimul interbelic sau cărora li se povestise în familie despe rege. Explicaţia este că a crescut preferinţa în rândul tinerilor explicabilă prin atitudinea negativă faţă de politică şi prin dimensiunea „mondenă“, cu mare trecere la publicul tânăr, a monarhiilor europene, în special britanică. Opţiunea pentru monarhie este pe locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea pentru republică prezidenţială. Acum, 17,7% din români se pronunţă pentru revenirea la monarhie, un procent mult mai mare comparativ cu sondajele de la începutul anilor 90.

Oficial, prinţul Nicolae este al treilea succesor la tronul Casei Regale. În 2007, prin modificarea legii Salice (prin care succesiunea la tron se facea exclusiv pe linie bărbătească, n.r.), Principesa Margareta a fost desemnată oficial de Regele Mihai I drept succesoare dinastică a acestuia şi moştenitor al Casei Regale a României. Aceasta este secondată de Alteţa Sa Regală Principesa Elena a României, mama Prinţului Nicolae.

Lega Salică poate fi schimbată

În documentul de modificare a legii Salice, Regele Mihai a specificat că în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernământ, va cere Parlamentului să renunţe la aplicarea legii Salice.

„Prinţul Nicolae ar fi mai potrivit ca succesor la tron. Dar până la o astfel de discuţie mai trebuie trecut hopul Constituţiei. Lumea îl priveşte cu simpatie, ceea ce este un lucru bun. Este frumuşel şi lumea vrea să-l audă vorbind. Prinţul Nicolae a adus un plus de imagine Casei Regale“, a explicat pentru „Adevărul“ politologul Stelian Tănase.

Prima vizită în România a prinţului Nicolae a avut loc în anul 1992, de Paşte, când Regele Mihai a revenit în ţară, după 45 de ani de exil. Apropierea de România a Principelui Nicolae a început însă în anul  2008. El recunoştea într-un interviu că nu ştie limba română, dar că este pregătit să vină în ţara noastră dacă şi românii doresc acest lucru. În septembrie anul trecut, Principele Nicolae a decis să se mute definitiv în România, preluând totodată o parte din activităţile publice ale Casei Regale.

„Am avut o anumită reţinere, o anumită grijă. E un om tânăr, e un om cu avânt, cu păreri diametral opuse nouă, noi suntem generaţii diferite. Dar am avut surpriza să constat că Nicolae a făcut un enorm progres în privinţa înţelepciunii, a spiritului profund pe care îl moşteneşte atât de la bunicul lui, cât şi de la tatăl lui”, afirma Principele Radu, citat de Digi 24.

În 2010, Nicolae a primit titlul de Alteţa Sa Regală

În 1 aprilie 2010, fostul suveran al României i-a acordat Principelui Nicolae decoraţia „Nihil Sine Deo“(Nimic fără Dumnezeu), în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Elisabeta. Cu această ocazie, Principele Nicolae a primit titlul de Alteţă Regală şi Principe al României. Prinţul Nicolae s-a născut în 1 aprilie 1985 la Geneva, Elveţia, şi este botezat ortodox. Tatăl său, Robin Medforth-Mills, nu avea sânge albastru. Părintii lui Nicolae au divorţat în 1991, la opt ani după căsătorie, iar tatăl său a murit în urmă cu 10 ani. Nicolae a crescut în Durham, Marea Britanie.

Două curente pentru schimbarea republicii

Istoricul Alex Mihai Stoenescu a declarat pentru „Adevărul“ că în momentul de faţă, în România se manifestă două curente pentru schimbarea Republicii. „Unul este curentul monarhic, susţinut de oameni responsabili, care se raportează la instituţia monarhică, nu la un rege anume, şi prin urmare pledează pentru revenirea  la Constituţia din 1923“, a explicat Stoenescu. Potrivit istoricului, în condiţiile în care Dinastia Hohenzollern este încheiată în România, iar potrivit Constituţiilor monarhice ale României, ne aflăm în situaţia de vacanţă a Tronului, în consecinţă curentul monarhic pledează legitim pentru aducerea pe Tronul României a unui prinţ dintr-o Casă domnitoare din Europa.

Cel de-al doilea curent, invocat de istoric, este curentul regalist. „Acest curent este susţinut de persoane iresponsabile care vor revenirea pe Tronul României a fostului suveran Mihai, a fiicei sale, principesa Margareta, sau a unui nepot, prinţul Nicolae. Pentru aceasta este nevoie de încălcarea Constituţiei actuale şi a Constituţiilor monarhice, atacând astfel instituţia Monarhiei şi aruncând statul român în ilegitimitate“, explică Stoenescu. Istoricul este de părere că, în cazul în care se creează un astfel de context, Constituţiile României pot fi modificate pentru oricine, „inclusiv pentru un fiu al prinţului Sturdza sau pentru vreun descendent din Germania sau pentru un ţăran român simplu, cum propunea PNŢ încă din decembrie 1989“.

„În secunda în care se va pune această problemă, prinţul Paul va revendica legitim Tronul (potrivit Art. 77) şi se vor găsi destule partide să susţină o astfel de versiune, cu hotărâri judecătoreşti pe masă.  Oricare  apel la dreptul de suveranitate deţinut de poporul român trebuie să aibă în vedere principiile continuităţii instituţionale şi legitimităţii, nu improvizaţii cu consecinţe catastrofale pentru stat şi naţiune“, a conchis istoricul Alex Mihai Stoenescu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: