PNL şi-a lansat programul de guvernare. Predoiu: Vrem reducerea TVA din 2016. Taxa pe stâlp şi acciza la benzină, reduse la zero până la finalul anului viitor

Copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, dar şi propunerea de premier a liberalilor, Cătălin Predoiu, au prezentat astăzi programul de guvernare la care au început să lucreze imediat după alegerile prezidenţiale.

Rămâi pe adevărul.ro pentru a urmări declaraţiile 

Vasile Blaga: Astăzi, Comisia de unificare a PNL a aprobat programul de guvernare. Vom avea dezbateri cu societatea civilă, mediul de afaceri, partenerii sociali. Pe baza acestui program, lansăm public invitaţia tuturor posibililor parteneri politici pentru a-l dezbate împreună şi să creăm o nouă majoritate.

Aş vrea să remarc de la bun început că acest proiect respectă doctrina, valorile de centru dreapta ale PNL şi ale PPE. Este orientat către dezvoltarea clasei de mijloc şi a capitalului autohton. Îşi asumă toate obligaţiile care decurg din calitatea noastră de membru NATO. 

Atrag atenţia că trebuie să eliminăm percepţia că numai stânga se ocupă de protecţie socială. Acest proiect este în deplină concordanţă cu programul în zece puncte lansat de Iohannis în campania electorală.

Alina Gorghiu: Aşa cum am promis, astăzi am dat un vot pe draftul programului de guvernare, pentru că PNL este dator să propună societăţii un program propriu, economic coerent, mai ales acum când economia românească nu reuşeşte să creeze locuri de muncă. Modernizarea în toate domeniile este obiectivul pe care PNL l-a urmărit prin acest proiect.

Cel mai important lucru pe care îl facem astăzi este că lansăm invitaţia către toată lumea, către toţi cei care doresc să susţină un proiect liberal, astfel încât să generăm o majoritate parlamentară. Acest proiect este argumentul pe care PNL îl oferă celor interesaţi să susţină un program. Proiectul îşi propune o viziune de ansamblu asupra vieţii economice, nu venim cu o simplă reţetă fiscală, nu ne propunem să cârpim, ci oferim o alternativă responsabilă la măsurile de relaxare fiscală pe care PSD le-a propus. 

Eu şi PNL credem că un Cod Fiscal trebuie să aibă o durată mai lungă decât mandatul unui premier, oricare ar fi acel premier. Respingem compromiterea unor politici utile prin amatorismul altora. Un eşec al măsurilor PSD va avea ca efect colateral o majoră acceptare a unor politici liberale. 

Politica noastră de relaxare fiscală va fi permanent însoţită de măsuri de reformă structurală. Are în vedere menţinerea macrostabilităţii economice, dar şi asigurarea dezvoltării României. Obiectivul principal este creşterea clasei de mijloc la 50%. Am dezbătut, au dezbătut colegii noştri şi ne-am concentrat atenţia pentru a adresa măsurile noastre clasei de mijloc şi capitalului autohton. Venim cu un proiect serios care îşi propune o dimensiune serioasă, nu obiective de PR sau crearea de oportunităţi politice prin prezentarea doar a jumătăţii pline a paharului. 

La finalul anului trecut, PSD propunea impozitarea progresivă pentru ca acum să vină cu propunerea de a scădea cota unică. De fiecare dată când PSD trece prin etape dificile, vine cu promisiuni spectaculoase şi v-aş da ca exemplu milionul ăla de locuri de muncă. PSD spune multe, dar de făcut, face mai puţine. E un guvern care a fost învestit cu promisiunea că în 2013 va reduce TVA. 

Un proiect căruia îi acordăm o mare atenţie este problema demografică care este considerată un factor de securitate naţională. Sunt aspecte referitoare la tineri, la sport, dar şi la românii din diaspora. Dorim prin acest program reformă de parteneriat cu Preşedinţia României. Sper că va fi susţinut de toţi cei care cred în preşedintele Klaus Iohannis. 

Cătălin Predoiu: Este o viziune de reproiectare a României din perspectivă guvernamentală. Ţara poate fi schimbată printr-un parteneriat între Guvern şi societate, între Guvern şi mediul de afaceri, între Guvern şi mediul academic, între Guvern şi românii din afara graniţelor, alături de partenerii noştri strategici. 

E important să avem o viziune de ţară şi nu doar cifre plasate punctual care fac o ştire de două-trei zile. E riscant de arid în comparaţie cu ştirile care apar zilnic. Ţara nu se schimbă de pe azi pe mâine. Suntem oneşti şi propunem un parteneriat pe termen lung. Vrem ca ţara să fie pe locul pe care îl merită măcar în regiune. România poate deveni un actor important al proceselor economice. 

Voi trece în revistă câteva puncte în aceste priorităţi pe care le am. Este un început astăzi, un demers pe care îl facem nu împotriva cuiva, ci oferind societăţii o platformă de lucru. 

În Educaţie, plecăm de la principiul că finanţarea urmează performanţa. Sunt cinci probleme pragmatice: 1. reducerea abandonului şcolar, avem un abandon şcolar de 17% - trebuie curmat printr-un parteneriat şcoală-elev-familie-profesor; 2. ne propunem o temă care a fost neglijată - accesul sporit în universităţi al tinerilor provenind din mediul rural.La ora care vorbim doar 5% din studenţi provin din mediul rural; 3.  şcoli profesionale de doi ani de zile, de nivel înalt; 4. implicarea cât mai largă a mediului privat în finanţarea şcolilor; 5. profesorul, construirea unui parcurs de carieră pentru profesor, care începe chiar de la recrutare. 

În Sănătate, avem de-a face cu un triunghi al nefericirii: pacient-medic-stat. Guvernul trebuie să propună stoparea migraţiei medicilor. Noi trebuie să fim cei care cheltuim, astfel încît medicii să aibă garanţia că, pe termen lung, găsesc aici o carieră. De aceea vorbim despre alocarea bugetară stabilită prin legi. Nu vom neglija nici prevenţia, nu vom neglija faptul că trebuie să facem educaţie sanitară înainte de a se ajunge la un program sanitar. Un medic de familie alocă, la ora asta, două-trei ore pe zi pentru a completa tot felul de formulare - el trebuie să se întoarcă la actul medical. 

Demografia este o problemă de securitate naţională. Nu este un secret, trebuie crescută alocaţia, trebuie creat un program de creşe. Pe termen lung, problema nu se rezolvă decât ridicând nivelul economic al familiei. 

Nu putem să ne atingem aceste obiective dacă nu intrăm să pornim motoarele economice. Deşi aparent stăm bine la cifrele macro, la nivel microeconomic nu este în regulă. Nu avem capital autohton, nu avem competitivitate, plusvaloarea care se creează este prea mică. Într-o bună măsură, România a ajuns o ţară de extracţie, şi din punct de vedere al resurselor umane şi naturale. 

Modelul nostru economic conţine patru piloni. În primul rând prioritizare pe termen lung. Al doilea, administraţia şi legile. Sunt cele mai mari bariere în calea afacerilor. La ora asta, poporul român e minţit de premier şi de ministrul de Finanţe, care spune poporului că în calea dezvoltării stau partenerii noştri şi Codul Fiscal. Trebuie să simplificăm aceste proceduri, legea trebuie să fie o pârghie a libertăţii. Administraţia nu trebuie să omoare afacerile, ci să omoare evaziunea care face afacerile. În prea multe cazuri, ANAF omoară operatorul şi marile zone de evaziune fiscală stau neatinse. Al treilea pilon este un concordat între guvern, mediul de afaceri şi sindicate. Când a stat de vorbă ultima dată Guvernul, serios, cu mediul de afaceri? Cu sindicatele? Al patrulea pilon este domnia legii. Încălcarea legii atrage capitalul rău. 

Acest guvern nu va promova austeritatea. Al doilea domeniu prioritar economic este energetica – putem deveni un jucător în energie dacă reuşim să fim parteneri corecţi. Un alt domeniu prioritar este tehnologia informaţiei. Avem nenumăraţi tineri talentaţi care la ora asta lucrează pentru operatori din Sillicon Valley. De ce să nu am şi eu un Sillicon Valley? Putem investi nu neapărat bani, dar să investim legi bune. Restul fac aceşti tineri talentaţi care trebuie să dobîndească şi talent antreprenorial. De ce să nu ne imaginăm un program de facilităţi pentru start-up-uri în IT? Infrastructura este o prioritate, scop şi mijloc în acelaşi timp. Rămîne în atenţia noastră prin mai multe lucruri pe care o să vi le explic în minutele următoare. Principala pârghie este dereglementarea. Vom lansa un program naţional de dereglementare: fiecare minister să examineze legislaţia existentă şi,din 10 legi, să facă una. 

Menţionez o idee pe care a subliniat-o şi domnul copreşedinte Blaga. Este o prejucată că dreapta nu face protecţie socială. Putem acorda atenţia cuvenită sistemelor de asistenţă socială. Trec şi printr-o altă prioritate pe care o avem, infrastructura. Aici lucrurile sunt ştiute. Nu vom putea dezvolta infrastructura noastră dacă nu ne raportăm la culoarele de transport european. Asta înseamnă bani europeni, asta înseamnă să fii un jucător activ, dacă ne raportăm la acest principiu al extinderii reţelei şi culoarelor de transport european.

Înseamnă cele două culoare: Coridorul IV, Coridorul IX. De aceea spunem că Sibiu-Piteşti este prioritar. Trebuie să alocăm 2,5% din PIB pentru infrastructură. Comarnic-Braşov ar fi fost mult mai simplu dacă se mergea pe acest principiu.

Ajung, în fine, la lucrurile care poate vă aşteptaţi. Vrem să dăm un semnal clar că acest proiect nu se rezumă la o simplă reţetă fiscală, nu e vorba de o concurenţă pionerească. Plecăm, în politica fiscală, de la realism şi sustenabilitate. Am împărţit politica noastră fiscală în două etape. Vedem o primă etapă, 2015.-2016, pe care am numit-o Reforma accelerată, relaxare temperată, respectiv să trecem la regândirea administraţiei care aplică legile fiscale, reducerea ei, dacă este cazul, informatizarea şi digitalizarea ANAF, curăţenie la companiile de stat care creează în continuare pierderi – trebuie decăpuşate aceste companii, listate pe Bursă dacă e cazul, privatizate unde putem găsi investitori.

Apoi, continuată combaterea evaziunii fiscale. Nu vom stârpi evaziunea fiscală dacă o vom căuta în alt colţ al încăperii decât cel în care se află. Suntem în urmă cu colectarea, iar la TVA la un nivel catastrofal. A vorbi de relaxări fiscale înainte de a rezolva aceste probleme, de reforma administraţiei, de curăţenie în companiile de stat înseamnă a acoperi gunoiul cu un preş frumos.

Trebuie să raţionalizăm cheltuielile neproductive. Se aruncă banii pe achiziţii netransparente.  

Vrem reducerea taxei pe stâlp până la 0, a accizei la carburanţi până la 0, până la finalul anului viitor, plafonarea CAS la trei salarii medii brute pentru profesii liberale, reducerea TVA de la 1 ianuarie 2016. Astea ar conduce la o creştere a veniturilor la bugetul statului. Dacă prima parte de reformă accelerată este îndeplinită, putem să ne punem problema de reformă consolidată şi relaxare consolidată între 2017 şi 2020. Ne trebuie legislaţie privind holdingurile, insolvenţa persoanelor fizice. Putem să facem o cotă unică de 16%, CAS la angajator, la angajat, impozit pe profit, pe venit. 

Nu ştim momentul în care intrăm la guvernare, nu ştim nici în ce stare va fi economia, dar acestea sunt intervalele pe care ni le propunem.