Klaus Iohannis, la prezentarea bilanţului DNA pe anul 2014: DNA a funcţionat cu motoarele turate anul trecut. Vă felicit!
0
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la şedinţa de bilanţ a Direcţiei Naţional Anticorupţie (DNA), care va avea loc la Cercul Naţional Militar.
Discursul preşedintelui Klaus Iohannis la prezentarea bilanţului DNA pe 2014:
Vă mulţumesc pentru invitaţia de a participa la şedinţa de bilanţ a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014. Un prim aspect pe care vreau să îl remarc este faptul că, de la momentul înfiinţării instituţiei dumneavoastră şi până astăzi, faţa societăţii româneşti este profund schimbată. România anului 2015 nu mai e România anului 2005, când a fost constituit Parchetul Naţional Anticorupţie, precursorul actualei Direcţii Naţionale Anticorupţie. Zece ani la scara istoriei unui stat pot părea un termen foarte scurt. Cu toate acestea, în aceşti zece ani am fost cu toţii martorii unei importante schimbări: creşterea capacităţii instituţionale a statului de a lupta împotriva corupţiei.
Dar, în acest interval de timp, nu numai instituţiile s-au schimbat, ci şi mentalitatea oamenilor. La nivelul societăţii a dispărut sentimentul neputinţei şi al acceptării tacite în faţa corupţiei mici şi mari. Începutul schimbării profunde pleacă de la respingerea fenomenului corupţiei la orice nivel şi de la înţelegerea faptului că în viaţa publică nu există altă cale decât corectitudinea şi respectarea legii. Cei care se abat de la aceste principii trebuie să răspundă în faţa justiţiei. DNA, alături de toate celelalte autorităţi ale statului, îşi face în mod eficient datoria în lupta anticorupţie.
România lucrului bine făcut este o ţară în care lupta anticorupţie este o prioritate a mea ca Preşedinte, pentru că de această luptă depinde existenţa statului român. Deşi este o instituţie tânără, DNA şi-a câştigat, pas cu pas, un loc merituos printre cele mai bine situate instituţii în încrederea cetăţeanului. La această performanţă, recunoscută inclusiv de Comisia Europeană, au contribuit mulţi factori: o echipă de procurori şi poliţişti care îşi fac treaba cu profesionalism şi responsabilitate, un cadru legislativ adecvat, sprijinul acordat de alte autorităţi ale statului român, susţinerea din partea organismelor internaţionale, şi, nu în ultimul rând, implicarea societăţii civile.
Datele şi cifrele din raportul de activitate reflectă, într-adevăr, faptul că DNA a funcţionat cu motoarele turate în 2014. Vă felicit şi vă încurajez să mergeţi mai departe.
Am apreciat în mod deosebit rezultatele record pe care le-aţi atins anul trecut şi pe care, pe scurt, vreau să le menţionez: cel mai mare număr de dosare instrumentate într-un an, cel mai mare număr de rechizitorii şi, foarte important, cel mai mare număr de soluţii definitive de condamnare pronunţate în dosare de mare corupţie instrumentate de DNA în anii anteriori. Calitatea activităţii DNA trebuie evaluată în legătură şi cu astfel de indicatori. Ei sunt cea mai bună dovadă că DNA funcţionează independent şi în conformitate cu legea. Aceste performanţe sunt rezultatul unor eforturi deosebite, pentru care vă mulţumesc.
Un alt aspect la care aş dori să mă refer este cel al anchetelor desfăşurate de DNA şi care vizează oameni din sfera publică, mai ales politicieni.
Trebuie să depăşim definitiv situaţiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi.
Sper ca partidele politice să-şi respecte angajamentul asumat public de a face mai simple şi mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiţiei. Mi-aş dori, de asemenea, să nu mai existe presiuni asupra justiţiei din zona politică, să nu mai avem declaraţii ale oamenilor politici care vizează cazuri instrumentate de procurori sau judecători. Este de apreciat aici promptitudinea cu care CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, a reacţionat în astfel de situaţii şi a contribuit, prin poziţiile sale publice, la aşezarea discursului public într-un registru de echilibru şi responsabilitate.
Aş vrea, totuşi, să adaug că există în România şi mulţi oameni politici oneşti, cu bune intenţii, care şi-au dedicat activitatea comunităţilor lor şi care este de dorit să se implice cât mai mult în viaţa publică, să-şi pună profesionalismul în slujba cetăţenilor pe care îi reprezintă sau îi vor reprezenta. În acest fel vor reapărea încrederea şi parteneriatul dintre cetăţeni şi clasa politică.
Activitatea DNA şi a instituţiilor justiţiei mai are încă un efect pe care doresc să-l subliniez. România se transformă treptat în model şi inspiraţie pentru alte ţări în ceea ce priveşte o luptă eficientă împotriva corupţiei.
Nu aş putea încheia acest discurs fără a mă referi la două importante chestiuni, devenite recurente în ultimul timp: recuperarea prejudiciilor şi resursele de care dispune parchetul anticorupţie. Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului. Recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează fenomenul. Situaţia din prezent – în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% – este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită.
În acelaşi timp, cred că o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget. Cu toţii am avea de câştigat din această investiţie publică pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre.
Pe termen mediu şi chiar lung, măsura eficienţei activităţii DNA ar trebui să fie dată nu numai de numărul de condamnări, ci şi de reducerea efectivă a actelor de corupţie.
Cred că putem împreună să construim o societate în care tentaţia corupţiei scade nu doar de frica pedepsei, ci în urma asumării de către noi toţi, şi în special de clasa politică, a unor principii şi valori care ţin de corectitudine, integritate şi responsabilitate. Şi înainte, dar şi după ce am devenit Preşedinte am spus răspicat că vreau să punem România pe picioare. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de instituţii puternice, iar DNA este, în România anului 2015, o instituţie-cheie care contribuie la întărirea statului de drept.
Rolul meu principal ca Preşedinte este acela de a sprijini acest demers şi de a încuraja celelalte instituţii ale statului să coopereze, potrivit competenţelor ce le revin, pentru atingerea acestui scop. Sunt aliatul dumneavoastră necondiţionat în această luptă pentru combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept. Vă mulţumesc şi vă doresc succes în activitate în continuare!”
DNA s-a aflat printre instituţiile lăudate în ultimul raport MCV, prezentat la sfârşitul lunii ianuarie.
Documentul punctează faptul că activitatea DNA în 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de corupţie la nivel înalt, de la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice .
În acest sens, Comisia Europeană notează creşterea numărului investigaţiilor DNA asupra unor cazuri de corupţie vizând judecători şi procurori, subliniind că anul trecut au fost condamnaţi pentru corupţie 7 judecători şi 13 procurori.
DNA a emis la scurt timp un comunicat de presă în care a precizat că Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de DNA şi remarcă diversitatea investigaţiilor de corupţie desfăşurate în anul 2014, la toate nivelurile funcţiei publice.
Potrivit unităţii de parchet, în raport se consemnează că în dosarele instrumentate de DNA au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care opt parlamentari, doi prefecţi şi şapte preşedinţi de consilii judeţene. Totodată, este menţionată o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este "o formă extrem de corozivă de corupţie", mai arată DNA.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
