DOCUMENT Iohannis şi-a lansat proiectul prezidenţial: „E timpul să dărâmăm mitul lui «merge şi aşa»“
0Preşedintele PNL şi candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis, şi-a lansat astăzi, la Parlament, programul „România lucrului bine făcut“.
În programul prezidenţial, Iohannis prezintă un program pentru viitorii zece ani şi subliniază că se doreşte a fi „un preşedinte care pune cetăţeanul înaintea statului, un preşedinte echilibrat, mediator şi integrator, dar ferm, un preşedinte model de comportament public, promotor şi garant al statului de drept, coordonator al marilor orientări de politică externă şi securitate“.
Programul este structurat în două mari capitole, unul care prezintă modelul prezidenţial promovat de candidatul ACL şi un al doilea, care expune cele 11 teme de dezbatere pe care se va axa Klaus Iohannis în campania electorală.
Cele 11 teme includ: educaţia, sănătatea, economia, viziunea fiscal-bugetară, agricultura, infrastructura, reforma instituţiilor politice şi administrative, regionalizarea. Ultimele două subcapitole sunt dedicate demografiei şi parcursului european al Republicii Moldova.
În discursul de lansare a programului prezidenţial, Iohannis a subliniat că doreşte prefigurarea modului de exercitare a funcţiei de preşedinte.
„Mi-aş dori ca în această campanie să începem să dărâmăm mituri, să vedem dincolo de ele. Nu întâmplător, mi-am intitulat proiectul prezidenţial România lucrului bine făcut. România lucrului bine făcut începe cu demontarea mitului că merge şi aşa, ne-om descurca noi. Pe ultima dintre ele am auzit-o chiar de la cel care conduce Guvernul. Eu cred că ce ni se potriveşte este filosofia lucrului bine făcut“, a spus Iohannis.
„Voi susţine majorarea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB. Veţi avea în mine un garant al statului de drept. Tema independenţei justiţiei ne diferenţiază de stânga politică. Consolidarea statului de drept este instrumentul prin care ne opunem baronizării. Nu în ultimul rând, veţi avea în mine un garant al principiului că cetăţeanul este înaintea statului. Prea mult timp s-a perpetuat impresia că cetăţenii lucrează în folosul statului sau că sunt cifre în birocraţie. Statul trebuie să înceteze să mai fie o piedică pentru români. E rolul Preşedintelui să indice această prioritate celor responsabili.
Stiu că sunt câteva întrebări pe care mulţi români le au, întrebări pe care le-am auzit direct de la oameni. Ce faceţi cu tinerii, să nu mai plece din ţară ? Cum rezolvaţi problema locurilor de muncă ? Preşedintele poate şi trebuie să expună o viziune. Din aceste motive, proiectul meu prezidenţial se vrea a fi un preambul al proiectului de ţară. Propun opiniei publice 11 teme naţionale de dialog şi acord pentru o România a lucrului bine făcut. Nu îmi imaginez că e uşor, că se pot schimba peste noapte practici de ani de zile dar ştiu că am forţa şi determinarea să fac acest lucru posibil“, a spus Iohannis, în discursul său de prezentare a proiectului prezidenţial.
Prima temă expusă de Iohannis a fost cea a educaţiei, prezentată drept un pilon al dezvoltării societăţii. Prezidenţiabilul ACL a declarat că nu mai doreşte ca mediul universitar să producă „şomeri cu diplomă“.
„Plec de la premisa că o societate nu poate fi pe termen mediu sau lung mai bună decât sistemul de educaţie. Viziunea mea este a unei societăţi care îşi bazează creşterea pe educaţie. Va trebui să investim în educaţie. La finalul ciclului universitar, elevii trebuie să aibă opţiuni diverse,mediul universitar nu trebuie să producă şomeri cu diplomă, ci oameni bine pregătiţi“, a spus Iohannis.
„Ca Preşedinte al României, voi chema toate forţele politice să discutăm împreună viitorul sistemului de pensii. Ştim că raportul dintre salariaţi şi pensionari e dezechilibrat şi sistemul de pensii e supus unei presiuni crescânde. Nu a existat nicio discuţie despre această problemă. În schimb, se servesc pomeni electorale. E important să decidem dacă vom conserva actualul sistem sau trecem la un sistem de economisire centrat pe principiul contributivităţii, al definirii şi garantării beneficiilor. Cum pregătim o asemenea trecere? Viitorul Preşedinte al României trebuie să abordeze o provocare pe termen lung despre care nu s-a vorbit în mod serios la nivelul clasei politice: reducerea dramatică a populaţiei“, a continuat prezidenţiabilul ACL.
O altă temă majoră regăsită în programul prezidenţial este cea a creşterii economice. Planul lui Iohannis, expus în discursul de lansare a proiectului, este aderarea României la zona euro.
„O creştere economică bazată pe competitivitate va fi una sănătoasă şi sustenabilă. Prioritatea trebuie să fie stimularea actorilor economici performanţi pentru a crea locuri de muncă. Dacă vrem ca investiţiile să vină, nu să fugă din România, soluţia nu e să creştem taxe sau să cârpim economia, ci să gândim un model economic care încurajează performanţa. O probă importantă în mandatul următor va fi aderarea României la zona euro care să asigure predictibilitatea şi accelerarea creşterii economice“, a a arătat Iohannis.
„A treia arie tematică priveşte reforma instituţiilor politice. Acestea trebuie scoase din zona politicianistă, a calculelor electorale şi intereselor de moment. O primă temă este modificarea Constituţiei. Misiunea mea este ca în 2015 să relansez şi să impulsionez dinamizarea dezbaterilor cu privire la modificarea Constituţiei. A doua temă priveşte reforma de fond a legislaţiei electorale. Ca preşedinte, cred că statul român are datoria de a lua toate măsurile necesare pentru ca milioanele de români care trăiesc în afara graniţelor să îşi exercite dreptul la vot. Sunt în favoarea votului electronic şi a celui prin corespondenţă“, a arătat Iohannis.
Preşedintele PNL a abordat şi relaţia României cu Republica Moldova.
„Am dedicat un capitol special Republicii Moldova. Relaţia cu Republica Moldova e un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la Bucureşti, România are datorie faţă de cetăţenii de dincolo de Prut. Există două tipuri de declaraţii publice privind R. Moldova: angajamentul ferm al Bucureştiului de a sprijini Chişinăului în drumul european şi unificarea celor două state. Ar fi o eroare să le considerăm contradictorii. A pune reunificarea împotriva integrării e greşit şi inutil. Reunificarea e alternativa pe doar Bucureştiul o poate oferi şi doar Chişinăul o poate accepta şi beneficia de ea“, a punctat Klaus Iohannis, în aplauzele celor prezenţi.
„Am expus aici, cred eu, teme mari, grele, cu semnificaţie. Avem restanţe la capitole importante. Am pornit pe un drum, dar mai sunt multe de făcut. Nu ne mai permitem să pierdem timpul. Nu vreau să ajungem în 2018 sau în 2019 şi românii să întrebe: ce aţi făcut până acum, timp de 30 de ani, cu această ţară? Şi să răspundem că am fost prea ocupaţi cu mizele mici şi orgoliile mărunte. Vreau ca în 2018 şi 2019 românii să simtă că trăiesc într-o ţară a lucrului bine făcut, că merge pe un drum cu obiective precise şi că generaţiile următoare au un viitor“, a încheiat Iohannis discursul.
Se încarcă comentariile...
