Hellvig: Se impune o discuţie onestă şi responsabilă despre raporturile inter-instituţionale care îşi pun amprenta asupra relaţiei dintre libertate şi putere

Directorul SRI, Eduard Hellvig, scrie, într-un editorial pentru „Revista Intelligence” a SRI, despre ameninţările cu care se confruntă lumea contemporană şi subliniază faptul că în România anului 2017 trebuie să fie purtată o discuţie „responsabilă şi onestă despre raporturile inter-instituţionale care îşi pun amprenta decisivă asupra specificului relaţiei dintre libertate şi putere.

În editorialul „Parteneriat în serviciul cetăţenilor“, publicat în „Revista Intelligence“, directorul Serviciului Român de Informaţii punctează faptul că la 10 ani de la intrarea în UE România se confruntă cu „ameninţări noi, de o complexitate şi o gravitate fără precedent în perioada post-comunistă“. 

„În tot acest timp, instituţii fundamentale se confruntă cu grave crize de încredere, care pot afecta însăşi substanţa democraţiei. Constatăm în ultimii ani o tendinţă pe care o resimţim cu îngrijorare crescândă: implozia încrederii, la scară mondială. Nu e vorba doar de o prăbuşire a încrederii cetăţenilor în puterile publice, ci şi în mass-media, în organizaţiile non-guvernamentale şi în mediul de afaceri. Imaginea liderilor s-a degradat până la un minim istoric. În special instituţiile statelor sunt afectate de această criză de încredere, care a fost declanşată de recesiunea economică şi e amplificată de globalizare şi de revoluţia tehnologică“, scrie Hellvig, care atrage atenţia asupra pericolului mişcărilor şi partidelor populiste. 

De asemenea, şeful SRI pledează pentru o cât mai bună colaborare inter-instituţională. „În ce priveşte Serviciul pe care îl conduc, acesta are ca misiune fundamentală «protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept». Este o misiune care nu poate fi îndeplinită în mod izolat de celelalte instituţii sau făcând abstracţie de contextul intern şi extern. Dimpotrivă, consider că această misiune se realizează în colaborare cu celelalte instituţii şi trebuie să se sprijine pe o viziune inspirată din fundamentele democraţiei, mai arată Hellvig. 

Echilibrul de putere

Şeful SRI consideră că o democraţie puternică poate asigura în acelşi timp libertatea şi siguranţa cetăţeanului, precum şi transparenţa şi eficienţa actului decizional. „Eu cred că, în România anului 2017, se impune o discuţie onestă şi responsabilă despre raporturile inter-instituţionale, care îşi pun amprenta decisivă asupra specificului relaţiei dintre libertate şi putere. Soluţia cea mai bună, pe care o vedem funcţionând de sute de ani în democraţiile consolidate, este echilibrul de putere. Acesta este mecanismul prin care puterile statului se controlează reciproc“, subliniază Eduard Hellvig în editorialul său. 

Acesta aminteşte de ideile promovate de clasici ai gândirii democrat-liberale, precum Alexis de Tocqueville, precum şi faptul că statul nu trebuie doar să aplice legea, ci să îi încurajeze pe cetăţeni să se implice luarea deciziilor. De asemenea, directorul SRI consideră că e necesar un control civil al serviciilor de informaţii inspirat din modele deja funcţionale în Occident, cum se întâmplă în Marea Britanie.

Controlul parlamentar al SRI

„Ne dorim să existe un control mai puternic şi mai clar în ceea ce priveşte activitatea noastră, dar mi-aş dori să nu mai improvizăm, după un sfert de secol în care am putut vedea că această abordare nu ne-a făcut bine. Ar fi util, cred, să preluăm modele deja funcţionale în Occident, iar modelul britanic este un exemplu validat în timp. Ne confruntăm cu noi pericole, care vin din zone mai puţin conştientizate în trecut – este cazul terorismului şi al infracţionalităţii cibernetice. De aceea, ne dorim ca legea să protejeze mai mult drepturile cetăţenilor, iar discuţia despre protejarea libertăţilor, în paralel cu eforturile de contracarare a riscurilor, trebuie purtată deschis în societate“, completează Eduard Hellvig.