Fostele glorii politice se hranesc din lada cu amintiri

* Cu blazoanele acoperite de praf, partidele neparlamentare bajbaie cautand iesirea onorabila spre 2004


Dupa dusul rece din 1996, partidele neparlamentare asteapta sa iasa soarele in 2004 Cine-si mai aminteste astazi de PUNR, PSM, PER, FER, CDR, PNTCD, UFD? Daca nu li se incaiera membrii sau daca nu explodeaza vreo afacere amorsata in timpurile bune, raspunsul e unul singur: nimeni. Ocolite de presa, ocolite de evenimente, lipsite de putere de decizie, aceste partide, vedete politice in anii trecuti, traiesc astazi precum familiile scapatate. Tin pe peretii sediilor insemnele gloriei trecute - fotografii de la victoria in alegeri din 1996, portrete, afise, sloganuri - liderii isi fac vizite si discuta la o cafea ce aliante s-ar putea face. Nu mai au probleme nationale, ci omenesti: facturile de chirie la sedii, notele de plata la telefon, munca de convingere in teritoriu, lupta cu inamicul politic comun - PSD. Toti liderii ascund secrete si din cand in cand orgoliul atins le face sa iasa la iveala. In plus, toti au planuri de viitor pentru 2004. Desi sunt la fel de misterioase, au un punct comun. Socialisti, conservatori, nationalisti, ecologisti sau de dreapta, au invatat intr-un an si jumatate de eclipsa politica sa fie mai realisti. PUNR nu mai vrea politica cu parul Bucurestenii care merg la Teatrul National nu pot scapa din vedere afisul mare, din fata casei de bilete. "PUNR", in majuscule, pe fond galben. Adica un partid care a guvernat inainte de 1996, care a dat tarii ministri, la Agricultura, pe Valeriu Tabara, la Transporturi, pe Aurel Novac si la Justitie, pe Iosif Gavril Chiuzbaian si care-a facut opozitie parlamentara pana in 2000. Sediul PUNR are o locatie strategica. Nitel mai sus e Piata Universitatii care l-a facut celebru pe Marian Munteanu. Astfel, in fiecare zi, de la ferestre, presedintele Valeriu Tabara poate rumega decizia politica care l-a costat instalarea in opozitia neparlamentara, dupa 2000: alianta cu PNR, al lui Virgil Magureanu, si desemnarea nefericita a lui Munteanu, candidat la prezidentiale. "Era imprevizibil. Neadaptat la realitatile romanesti", constata Tabara, abia acum. Ramas oarecum fara colegi - Vasile Secara, Petru Steolea, profesori in Deva sau la Brasov, Ioan Gavra, director la Alimentara Cluj -, Valeriu Tabara face naveta de la Timisoara, ca sa aiba grija de partid. Omul sau de incredere, la Bucuresti, este celebrul general Mircea Chelaru, fost sef de Stat Major, trecut in rezerva, dupa infiintarea ONG-ului militar, ANMR. "Politica fara finalitate sociala este palavragism", zice generalul paradigmelor. Domnul Tabara, care vrea o doctrina moderna pentru PUNR - un nationalism luminat - crede ca a gasit in noul sau coleg, generalul, un ideolog subtire si pe masura maselor. Pana sa-i confirme generalul asteptarile, Valeriu Tabara nu a stat degeaba. Cum fostul sediu din Negustori costa zeci de milioane pe luna, a facut un schimb cu ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, de altfel un amic al sau: fosta cladire pentru actualul sediu din Bd. Carol. Nici aici nu e grozav. Platile se fac uneori din buzunarele liderilor; partidul are o singura masina. Lui Valeriu Tabara, intotdeauna un politician auster, nu i se pare mare lucru. Chiar daca nu este in Parlament, PUNR sta bine: este al cincilea partid cu reprezentanti in administratia locala. Valeriu Tabara nu protesteaza fata de inrolarile in PSD. A plecat Ovidiu Cretu, viceprimar la Bistrita-Nasaud? "L-am lasat, pentru ca interesul nostru este sa faca ceva". Deocamdata, PUNR se reorganizeaza in teritoriu si-si adapteaza doctrina la cerintele europene. Presedintele Tabara ar vrea ca partidul sau sa nu mai fie vreodata catalogat in Consiliul Europei ca nationalist-extremist. "Suntem diferiti de PRM. Nu sunt adeptul politicii cu parul". Valeriu Tabara nu vorbeste despre planurile de viitor. Mereu insa isi aminteste intamplari din trecut, ca si cum si le-ar tot explica. "Nu, dl. Iliescu nu ne-a chemat sa ne intrebe de Tratatul cu Rusia"... "In 1998, presedintele Iliescu ne-a invitat la o coalitie de centru-stanga. Era o teza ca prin fortarea alegerilor anticipate sa fie stopat declinul economic. Nu am fost de acord." ..."Inainte de alegerile locale din 2000, UDMR si PSD au incheiat un protocol". "Nu, sub nici o forma nu acceptam separatismul etnic de la Targu Mures..." PNTCD si UFD vad luminita de la capatul tunelului in 2003 PUNR nu este departe de celelalte partide in suferinta. Putin mai sus, dincolo de Piata Rosetti, sta PNTCD. Pe Negustori, PSM, vizavi de Universitate, UFD. Pe o straduta, in aceeasi zona, intrarea "Dunarea Albastra", intr-un apartament de bloc, sta PER. Doar bustul lui Corneliu Coposu mai arata ca in Batistei, la CDR, s-a intamplat vreodata ceva memorabil. Sediul glorios a fost parasit de UFD, iritat sa-i vada circuland zilnic prin preajma pe revolutionarii de la "21 Decembrie" cu pistoale. Din cand in cand, cladirea este inchiriata. Decor pentru filme. La PNTCD si UFD, sensibilitatile sunt mari. Dupa 16 luni de la pierderea alegerilor, liderii de aici nu te primesc la un partid mic, ci la unul neparlamentar. PNTCD conduce confortabil in topul partidelor falite, dar cu blazon. A pierdut 30.000 de membri din 200.000, da 15 milioane pe sediu, lunar. Ar vrea sa-l cumpere. "Nu-i o suma. Ne-au costat mai mult procesele", cum spune Victor Ciorbea. Cinic, dar adevarat, PNTCD a reusit o performanta pentru partidele neparlamentare. Micul razboi fratricid cu aripa Lupu, Chirita, Marga l-a tinut in atentia publica un an de zile dupa pierderea alegerilor, in 2001, lucru greu de indeplinit pentru un partid exclus din viata politica legislativa. "Va veni Wim", povesteste astazi, relaxat, Victor Ciorbea, la un pahar de sampanie, inainte de Sarbatori. Azi, PNTCD a incheiat procesele, se concentreaza pe o mare reuniune de la Bucuresti, in mai, a fratilor crestin-democrati din ICD, unde va veni si Wim Van Welzen, amic al fostului prim-ministru taranist. PNTCD are o viata calma: relatii bune cu strainatatea si munca birocratica la partid. Conferinte de presa, lunea, comunicate pana si de 1 aprilie, monitorizarea actiunilor PSD. Tineretul taranist activeaza si el. Bogdan Pitigoi s-a insurat, iar colegii sai lucreaza sondaje ca sa-si faca rau. Din ultimul au aflat ca studentii nu se mai complica, voteaza cu cei de la Putere. Desi parea ca Victor Ciorbea a legat un fel de comunicare cu Adrian Nastase, PNTCD nu a fost consultat la incheierea Tratatului cu Rusia - caz al tuturor neparlamentarilor, de altfel. Nu e suparare. Viata PNTCD merge inainte. Din cand in cand se mai fac reuniuni de partid, organizatorice, intr-o sala luxoasa din blocul Xerox. Fostul presedinte Ion Diaconescu vine si el, regulat, pe la partid. Politica, adica obiectul muncii PNTCD? Luminita de la capatul tunelului apare abia prin 2003. Un proiect politic nou uneste pentru 2003 partidele fostei CDR, care s-au urat si s-au invinuit reciproc pentru pierderea alegerilor. PNTCD, UFD si PNL poarta negocieri pentru realizarea unui partid sau a unei aliante federative, cu mesaj de dreapta. Fiecare din aceste partide si-a redus pretentiile: UFD si-a moderat mesajul de dreapta catre unul popular; PNL este de acord ca numai o singura forta politica, defalcata pe centre diferite - liberal, popular si conservator - va putea face ceva in 2004. UFD, asa cum arata biroul sefilor, are inca o conducere bicefala. Liderul in drept, Adrian Iorgulescu, un Rac cu ascendent in Leu, sta in stanga. La dreapta, Varujan Vosganian, un Leu tipic. Daca Vosganian este neconsolat dupa pierderea alegerilor, Adrian Iorgulescu iti explica la rece ca partidul a scazut de la 70.000 la 40.000 de membri, Paul Ghitiu, fost senator, s-a retras din politica, Mircea Cosea a plecat la PNL. Laurentiu Ulici, care-a murit in timpul campaniei, are o fotografie in biroul celor doi. UFD a terminat-o cu Sorin Ovidiu Vantu, celebrul finantist care i-a sponsorizat si de care nu s-au dezis pana in ianuarie anul trecut, cand amicul lor politic a terfelit in doua minute, la televizor, ce mai ramasese din partidele opozitiei. "Am rupt-o cu el", constata, laconic, Iorgulescu. Racul si Leul din UFD, zodii altfel incompatibile, au invatat sa supravietuiasca. Vosganian, care a pierdut presedintia in favoarea lui Iorgulescu, astazi face alaturi de el lungi turnee prin tara ca sa faca prozeliti UFD. Uneori platesc benzina din banii lor. "Uite, telefonul merge", face Vosganian o proba. Mai are inca energie sa combata lipsa de mediatizare a partidelor mici, faptul ca opinia publica nu este interesata de documentele de analiza ideologica. Sigla UFD a ramas un leu cu o torta in mana, asemanatoare emblemei "Peugeot". Prin ferestrele sediului se vad frontoanele Universitatii. Se aude, indiferent, zgomotul traficului. Ecologistii, in asteptarea civilizatiei, se ocupa de Antarctica Cornel Protopopescu, presedintele PER, se ridica de la birou si inchide fereastra apartamentului. Cum PER sta la parterul unui bloc pe langa biserica Sf. Mina, vocea presedintelui e acoperita de vorbele celor care-i trec pe sub geamuri. PER, mosit pe vremuri de Otto Weber, azi in odihna la Cimitirul Luteran, are acum o alura militarizata. Desi conducerea sa incape intr-un apartament, forta sa e ascunsa intr-un dulap. Aici, fisati, indosariati, stau soldatii partidului: 18.000 de membri din cele 41 de judete ale tarii. Cornel Protopopescu, fost profesor, tine partidul dintr-o livada. Proprietatea lui, "meri, ciresi, visini, profitabila cand vrea Dumnezeu", 50 de hectare in Mehedinti, ii permite sa tina partidul. Inca bine. Daca fostul ministru Tabara are o masina pentru tot partidul, Cornel Protopopescu are trei Cielo, cumparate in leasing. Pana anul asta cand a fost inghet, PER a dus-o bine. A trait in ultimul an din mostenirea lui Otto Weber, banii din subventie pusi la ciorap. Presedintele de azi, parlamentar din 1992 pana in 2000, coautor la legi ecologiste, are planuri de viitor simtite. Asa cum iti face istoria ecologismului roman, in ani si persoane (...In 1999, la Monte Carlo a murit Eduard Victor Gugui, miliardarul ecologist, a iesit dintr-o benzinarie cu spatele si l-a pulverizat un autocamion..."), la fel de precis e si cu prieteniile politice. Speranta sa sunt partidele mici, PPC, partidul lui Lis. Inainte de toate, trebuie sa vada ce se intampla cu protocolul prin care ecologistii se obligau sa-l sustina pe Ion Iliescu la prezidentiale. Mai merge, nu mai merge?! Altfel? Adrian Nastase este dintre vanatorii buni. Nu ca ar fi colegi in ASVP, ci pentru ca "respecta regulile vanatoresti". Alexandru Ionescu este tot din familia ecologista, ramura cea buna. Presedintele FER a facut parte din anturajul fostilor lideri la Putere. L-a vazut plangand la mineriada pe Emil Constantinescu si nu da doi bani pe Radu Vasile. Nascut in Oltenita si cercetator, are amintiri cu Ion Iliescu, din vremea cand ii spunea bancuri ( "Intrebare la radio Erevan: e-adevarat ca porumbul in URSS este ca telegraful?" si presedintele se supara, ca de-o gluma nelalocul ei. Poanta era ca porumbul era ca telegraful, chiar mai rar. Cu mana pe lucrarile sale de ecologie, publicate de Academie, inca din anii 1970, Alexandru Ionescu nu este impresionat de Lester Brown, amic al sefului statului. El zice ca avem si noi cercetatorii nostri. FER l-a dat tarii pe Marcian Bleahu, ministrul Mediului. Uitat ca si scandalul deseurilor. Sediul din Walter Maracineanu isi tine firma. Peste tot, indemnuri sa ocrotim natura. FER e infratit cu Internationala Verde. "Et si le vert etait la couleur du siecle?". Intrebare din lumea occidentala - Daca verdele era culoarea secolului? - mare, pe-un perete. Pe cel din fata, o fotografie de arhiva: noaptea victoriei din 1996, Ion Diaconescu razand, Ticu Dumitrescu, aplecat pe-un picior sa intre in cadru, Emil, Alexandru Ionescu. "La noi, ecologia e un lux", zice presedintele FER care consimte la ce-a zis, odata, Indira Gandhi, ca prefera sa-i moara oamenii de poluare, decat de saracie. Nu bea, nu fumeaza, nu se-omoara dupa femei. Doctrina obliga. Ionescu tocmai a facut o vizita la PNTCD. L-ar aranja daca PNTCD ar primi FER pe listele sale, in 2004. In rest, presedintele ii are pe studentii sai, dotarea statiunii romanesti din Antarctica, revistele care pun intrebari grele langa fotografia unui pomisor gatuit de asfalt: "Asta-i speranta?" Schimbare la PSM: pleaca Paunescu, intra Minodora Ilie si tinerii PSM. La sediul din Negustori, liniste. Soare. Partidul nu mai e din 1996 in Parlament, dar timpul nu l-a clintit din loc. PUNR s-a mutat recent de alaturi, cedand sediul agentiei SAPARD. Pe-aici au trecut Ilie Verdet, Adrian Paunescu, Tudor Mohora, nume ale socialismului tare din anii 1990-1996. Unii au murit, altii au plecat la PSD. Ca si primarii longevivi din Braila si Craiova, Anton Lungu si Vasile Bulucea. "Asta-i greseala care se face. Oamenii confunda comunismul cu un regim. Dar si-asa, atunci nu exista grija zilei de maine. Am fost bolnav de plamani, am fost ingrijit, am studiat, nu m-a costat, aveam unde sta, aveam loc de munca". Vicepresedintele PSM Petre Barbulescu. Presedintele, tovarasul Ion Sassu, cum spune dl. Barbulescu, e plecat cu treburi, la Arges. "Mesajul socialismului este mesajul viitorului. Nu e firesc sa duci la faliment totul. IMGB s-a transformat in depozit de cafea, Faur are hectare intregi de hale goale." Sediul are o curte interioara, scara boiereasca inauntru, in hol, un semineu acoperit cu scanduri de lemn. PSM are 800 de consilieri locali si 56 de primari. De curand a organizat intalniri zonale de partid. Petre Barbulescu zice ca vin multi tineri in partid. Odata cu tineretul face cariera in partid si o mai veche amica a presedintelui Diaconescu, consiliera de neinlocuit a tuturor prim-ministrilor fostei puteri: celebra Minodora Ilie, presedinta Fundatiei Omenia. Doamna Minodora ca doamna Minodora, dar de ce vin tinerii la PSM? "Ca sa invatam ce drepturi avem si sa le respectam", cum zicea o juna activista, prezenta la petrecerea partidului de 1 Mai. Sarbatoarea muncitorilor de pretutindeni s-a tinut la PSM, in curte, cu tambal, bere si mici. Cum partidul nu are bani - traieste din cotizatii - mancarea s-a platit. PSM a pierdut membri, de la 105.000 in 2000, pana la 80.000, dar nu paraseste calea socialista. Vrea inca sa coaguleze partidele mici - PSMR, PSR, Partidul Pensionarilor. Oricum, domnului Barbulescu zicerea biblica ca tot cei care au vor mai avea i se pare cam dura. El nu intelege de ce PMR, PSR, PSMR, PSM care-au luat, insumat, 8 la suta in 2000, trebuie sa nu intre in Parlament si de procentele lor sa se bucure tot partidele mari. Pe scurt, domnul Barbulescu ar vrea sa se aplice modelul israelian, care lasa partidelor cu 1 la suta cale de exprimare in legislativ. 70.000 de dolari pentru PSD - Constantin Titel Petrescu Are 31.400 de membri, in 28 de judete. 11 sefi in Comitetul Executiv Central care depun lunar in vistieria partidului cate 120.000 de lei. 63 de membri ai Comitetului Director dau mai putin: 100.000. Studentii si somerii contribuie simbolic cu o mie de lei. Un sediu central si trei sedii la Arad, Iasi si Ramnicu Valcea. Niciodata in Parlament, niciodata in guvern. Numele acestui partid este doar pentru simpatizanti: Partidul Social Democrat - Constantin Titel Petrescu. Un atu al acestui partid de buzunar este ca face parte dintr-un frac. In 1914, PSD, devenit celebru mai tarziu prin figura marelui social-democrat mai sus citat, a avut ideea sa construiasca o Casa a Poporului exact unde a ctitorit-o, zeci de ani mai tarziu, Nicolae Ceausescu. Edificiul ridicat acum mai bine de trei sferturi de veac a fost daramat, iar, astazi, PSD-CTP pretinde sa fie despagubit cu 70.000 de dolari. Probabil, in ziua in care ii vor capata, vor deveni mai cunoscuti. Foto: Lucian CRISAN

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: