Clanul Stănescu îşi face legi pentru propriul profit, în detrimentul micilor fermieri. Ce hibe are legea atacată la CCR de PNL şi USR

Familia Stănescu, care are afaceri în domeniul agricol, are doi parlamnetari: Paul Stănescu (st\nga) şi Alexandru Stănescu (dreapta). Foto Mediafax (colaj Adevărul)

Legea promovată de fratele liderului PSD Paul Stănescu, prin care cumpărarea de terenuri agricole e îngreunată astfel încât sunt favorizaţi doar marii fermieri autohtoni, în timp ce românilor de rând şi străinilor le va fi foarte greu, a fost atacată la CCR, fiind încălcate nu doar numeroase articole din Constituţie, dar şi Tratatul de aderare la UE.

Majoritatea PSD-ALDE-UDMR a adoptat săptămâna trecută proiectul prin care străinii, fie ca persoane fizice sau ca persoane juridice, şi cetăţenii români care nu sunt fermieri vor putea cumpăra mai greu terenuri agricole, cu toate că PNL şi USR au invocat de la tribuna Parlamentului că iniţiativa are numeroase probleme de constituţionalitate. Prin urmare, proiectul iniţiat de deputatul PSD Alexandru Stănescu, frate al lui Paul Stănescu şi latifundiar din Olt (firma la care e acţionar, SC Agromec Bucinişu S.A., avea în 2018 o mie de hectare de rapiţă în lucru), a fost atacat la Curtea Constituţională de PNL şi USR.

Prin legea adoptată de Parlament erau impuse numeroase condiţii privind vechimea în domeniul agricol a celor care voiau să cumpere noi terenuri, existenţa unor puncte de lucru în zone în care era urmărită achiziţia de pământ, precum şi alte condiţii, ceea ce i-a determinat pe liberali să acuze PSD că, sub pretextul că străinii vor putea cumpăra mai greu terenuri agricole, are loc încurajarea marilor latifundiari în detrimentul nu doar al străinilor, ci şi al micilor întreprinzători. Vizat de critica PNL a fost chiar iniţiatorul legii, Alexandru Stănescu, preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. „Predictibil, primele victime vor fi micii proprietarii români”, a completat deputatul USR Silviu Dehelean. 

Primul argument adus de PNL şi USR privind neconstituţionalitatea legii este încălcarea principiului bicameralismului, din moment ce forma finală, adoptată de Camera Deputaţilor, era modificată radical faţă de forma din Senat, fiind impuse în plus numeroase condiţii pentru a putea cumpăra un teren agricol. Un al doilea argument, circuitul iniţiativei a fost greşit de la început, pentru că forul decizional trebuia să fie Senatul, din moment ce legea face referire şi la Tratatul de aderare la UE.

Restrângeri ale drepturilor

Pe lângă cele două argumente care ţin de parcursul legii şi al diferenţelor de formă, PNL şi USR au subliniat mai multe articole din Constituţie care sunt încălcate. În Constituţie e prevăzut faptul că „proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege”, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

Aşadar, PNL şi USR susţin că prin forma actuală a legii ar avea loc restrângerea dreptului cetăţenilor statelor membre ale UE şi ale celor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, fiind încălcat Tratatul privind aderarea României la UE. Libera circulaţie a capitalurilor era limitată vreme de cinci ani de la momentul aderării la UE, apoi România nu avea voie să impună restricţii privind vânzarea de terenuri.

Nu în ultimul rând, obligaţia plătirii unui impozit suplimentar de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare a unui teren înstrăinat înainte de opt ani de la cumpărare duce la o dublă impozitare, ceea ce înseamnă o altă încălcare a legilor în vigoare.

Vânzarea terenurilor agricole către străini, o problemă care rămâne

Una din intenţiile iniţiale ale legii era aceea de a limita accesul străinilor la terenurile agricole din România, în condiţiile în care aceştia au ajuns să deţină sau să lucreze întinderi de mii sau zeci de mii de hectare. Potrivit unor surse parlamentare, aleşii încearcă să găsească o soluţie constituţională prin care să fie limitat accesul firmelor cu acţionariat străin la mari întinderi de teren, pentru ca acestea să nu mai ajungă la controlarea a mii de hectare.