Cei 118 nepoftiţi din Parlamentul României. Vedetele politice care au intrat în Legislativ pe mandate suplimentare

Cei 118
nepoftiţi din Parlamentul României. Vedetele politice care au intrat în Legislativ pe mandate suplimentare

Repartizarea pe judeţe a mandatelor suplimentare

Parlamentul de la Bucureşti va avea 588 de parlamentari, faţă de 470 de locuri cât are în prezent. Şi aceasta pentru că 118 senatori şi deputaţi au intrat în Legislativ primind mandate suplimentare. Dintre aceştia 61 provin de la PPDD, 55 de la ARD, iar câte unul de la USL şi UDMR.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nume cu un important trecut în politica românească nu se mai găseau astăzi în Parlament, dacă nu i-ar fi avantajat actuala lege electorală. Aceasta permite obţinerea unor mandate în funcţie de coeficientul partidului chiar şi pentru cei care au pierdut în colegii unde adversarii lor au luat peste 50% din voturi.

Cel mai titrat candidat din lotul parlamentarilor care au primit mandate „inventate“ este însuşi preşedintele PDL, Vasile Blaga. Chiar dacă şi-a repartizat un colegiu călduţ, în Timiş, acolo unde PDL se bucură de o cotă de încredere peste media pe ţară, Blaga a fost învins clar de vicepreşedintele PSD Timiş, Matei Suciu. Cu un procentaj de 24,70%, liderul PDL a prins un loc în Senat datorită procentului bun obţinut de partid la nivelul judeţului.

Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase (ARD), este în aceeaşi situaţie cu Vasile Blaga.

Ea s-a clasat pe locul al doilea, cu 31,75%, într-un colegiu din Prahova, fiind învinsă de Paul Dumbrăveanu (USL), care a avut 53,9%. De altfel, ARD nu a câştigat niciun colegiu în Prahova, dar trimite în Parlament trei deputaţi şi un senator.

Unul dintre cei mai vocali lideri PDL, prim-vicepreşedintele Cezar Preda, a intrat în Legislativ în aceleaşi condiţii. El a candidat pentru un nou mandat de deputat în Buzău, dar a fost învins clar de un candidat necunoscut din partea USL. Adversarul său a luat 21.547 de  voturi, în timp ce Cezar Preda a avut doar 6.196 de voturi.

ARD, salvată de legea electorală

Fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu nu a putut să-i ţină piept fostului crainic Dumitru Pelican, dar a ajuns, totuşi, în Parlament. Tot în Capitală şi-a încercat norocul şi Cristian Rădulescu, liderul grupului senatorial al PDL. După ce, iniţial, a eşuat în tentativa de a ajunge iar senator, Rădulescu a obţinut un loc la loteria finală. Şi predecesorul său la şefia senatorilor PDL, Petru Movilă, a folosit aceeaşi reţetă pentru a deveni deputat de Iaşi. Liderul grupului deputaţilor PDL, Mircea Toader, a câştigat un nou mandat în Galaţi, profitând  şi el de un fotoliu suplimentar.

Un alt lider PDL, prim-vicepreşedintele Mihai Stănişoară, a avut jumătate din voturile pe care le-a avut câştigătorul colegiului din Mehedinţi unde a candidat. Cu toate acestea, el şi-a găsit locul în Camera Deputaţilor. Fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Ialomiţianu îi va reprezenta în Camera Deputaţilor pe braşoveni, chiar dacă a pierdut la scor în colegiul unde a candidat.

Un alt fost ministru, la Economie, Ion Ariton, a candidat în colegiul 1 Sibiu, dar nu a avut nicio şansă în faţa regizorului Sorin Ilieşiu, candidat USL. Şansa sa s-a ivit, însă, la etapa împărţirii finale când au apărut mandate suplimentare.  Aceeaşi reţetă l-a adus în Legislativ, din partea judeţului Bacău,  şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor Valerian Vreme.

Şi fostul director general al Metrorex Gheorghe Udrişte (ARD) este parlamentar într-un colegiu câştigat cu peste 50% de adversarul său din USL. El a candidat în acelaşi colegiu cu Gigi Becali (PNL) care a obţinut 63% din voturile oamenilor prezenţi duminică la urne.

Pata de culoare din echipa de candidaţi ai ARD a fost Ciprian Rogojanu, cunoscut, mai ales, printre fanii trupei Sistem. Cel alintat „Cici“  a obţinut un mandat nesperat, după ce la scrutin a fost zdrobit de un candidat anonim.

Galeria PPDD

Şi PPDD are un eşantion consistent de parlamentari care au profitat de locurile inventate în plus. Printre aceştia se numără fosta şefă a Loteriei şi fostul patron al Universităţii Craiova Gigi Neţoiu. Dacă în fotbal dispariţia „Ştiinţei“ a fost fără drept de apel, în politică i s-a mai dat o şansă: alocarea unui fotoliu suplimentar.

Fostul primar puşcăriaş al Craiovei, Antonie Solomon, şi cel care i-a ţinut locul cât timp a fost după gratii, Marinică Dincă, întregesc lista membrilor PPDD intraţi pe locuri suplimentare.

Liliana Mincă, învinsă într-un colegiu din Botoşani, a profitat şi ea de portiţele legii electorale devenind deputat.

Excepţia de la USL

USL a câştigat aproape toate mandatele obţinute la vot, dar a existat şi o excepţie. Necunoscutul Lucian Obreja a reuşit să prindă un loc în Covasna,  teritoriul „îngheţat“ de UDMR.

De asemenea, Istvan Banias (UDMR) este singurul candidat al Uniunii care  a primit un mandat suplimentar, în judeţul Maramureş. 

Istoricul legii electorale

Actuala lege electorală este în vigoare din 2008, fiind votată de PSD şi PNL. Cele două partide voiau să blocheze ascensiunea PDL, partid care, la vremea respectivă, dorea un vot uninominal pur. Anul acesta, a fost rândul USL să calculeze că ar fi avantajată de o lege a uninominalului fără redistribuire. Legea USL a fost votată de Parlament, dar PDL a contestat-o la Curtea Constituţională, care a respins-o.

Cum au apărut mandatele suplimentare

Înfiinţarea unor mandate suplimentare a fost posibilă pentru că legea electorală în vigoare prevede că fiecare partid obţine un număr de mandate direct proporţional cu numărul de voturi.

Conform Legii 35/2008, prima etapă de alocare a mandatelor de parlamentari este aceea în care candidaţii obţin cel puţin 50% plus unu din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului, fapt care determină obţinerea automată a mandatului de deputat sau senator.

A doua etapă de alocare de mandate prevăzută în Legea 35 stabileşte o modalitate proporţională de distribuire a colegiilor electorale. Astfel, la nivelul circumscripţiei se realizează totalul voturilor valabil exprimate pentru partidele şi alianţele care au depăşit pragul electoral. Pentru a fi stabilit numărul de mandate la care au dreptul în mod proporţional, voturile obţinute de fiecare formaţiune la nivelul Capitalei se raportează la coeficientul electoral. În situaţia în care la nivelul unei circumscripţii mandatele care trebuie alocate unei formaţiuni politice au fost deja câştigate, se vor aloca mandate suplimentare pentru asigurarea proporţionalităţii în viitorul Legislativ.

De exemplu, într-un judeţ există zece mandate la Camera Deputaţilor, USL are dreptul la şapte, ARD la două şi PPDD la unul. Dacă USL ia peste 50% în toate cele zece colegii, se mai inventează două mandate suplimentare pentru ARD şi unul pentru PPDD.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările