Cât va mai rezista USL?

Eşecul economic al Guvernului Ponta, scandalurile care se ţin lanţ, demonstraţiile de stradă începute la doar 10 luni după alegeri, concedierile, eşecurile privatizărilor, creşterea taxelor, impozitelor şi preţurilor, scăderea încasărilor la buget, în ciuda creşterii economice, scăderea nivelului de trai, toate aceste şi multe altele pun sub semnul întrebării alianţa USL.

La critică şi promisiuni e uşor, dar odată instalaţi la guvernare trebuie să şi facă ce-au promis. Ori exact acest lucru nu se vede.

Nimeni nu este în stare să facă dintr-o economie bici, în condiţii prielnice. Darămite în condiţii de criză profundă care afectează întreaga lume. Şi oricum, nu un regim socialist, care ştie să redistribuie bogăţie, nu s-o producă. Iar dacă nu o are, dă din gură până când alegătorii se prind de minciuni.

PNL iese cel mai şifonat din această guvernare impotentă, pentru că nu are acees la ministere bănoase, când e vorba de decizii importante nu este consultat de către Victor Ponta, (exemplul Roşia Montana), în teritoriu există lupte interne care abia pot fi ţinute sub capac.

Cel mai important, susţinerea lui Crin Antonescu la prezidenţiale este iluzorie, PSD nu va admite un preşedinte cu puterile actuale ale lui Băsescu (la desemnarea premierului, bunăoară), din alt partid, pentru a se ajunge iarăşi la bătălii politice de tipul Basescu-Tariceanu sau Basescu-Ponta. Şi ştiu şi liberalii treaba asta.

De altfel, PSD a trecut la o operaţie intensă de racolare a parlamentarilor PPDD, independenţi, şi a celor care sunt dispuşi să-şi vândă conştiinţa pentru 30 de arginţi (30.000 de euro ar fi preţul). Pentru a-şi asigura o majoritate parlamentară şi fără PNL. Îi mai lipsesc circa 30-40 parlamentari pentru a cest lucru.

Doar funcţiile publice deţinute de liberali mai reprezintă o miză pentru acest partid, contracarată de decontul unei guvernări dezastruoase.

Membrii mai simpli sau mai importanţi ai PNL, Ludovic Orban, de exemplu, au devenit extrem de vocali, posibil cu acordul conducerii, în a demonstra că USL se îndreaptă spre dezastru şi PNL are doar de pierdut dacă merge mai departe în coaliţia actuală.

Chiar şi pentru Antonescu, o campanie la prezidenţiale din opoziţie este mult mai profitabilă, în locul decontului şi preţului guvernării pe care va trebui să-l plătească inevitabil.

Există şi posibilitatea ca la sfârşitul anului 2014 situaţia economică a ţării, scăderea nivelului de trăi să fie aşa de mari încât nici Victor Ponta să nu fie în stare să adune voturile necesare pentru a câştiga prezidenţialele. Mai ales dacă merge în stilul actual, în care minciunile ar trebui să ţină loc de mâncare în farfuriile românilor.

În acest caz este foarte posibil ca viitorul preşedinte să nu fie dat nici măcar de PSD, ceeace înseamnă obştescul deces al actualei guvernări.

O nouă configurare a majorităţii parlamentare după prezidenţiale, cu un Traian Băsescu activ în fruntea forţelor de dreapta, cu parlamentari dispuşi să-şi vândă şi mama şi tata pentru a rămâne în parlament, ar trebui să găsească PNL în opoziţie, cumva spălată şi iertată de păcatele actualei guvernări. Pentru a contribui cu procentele însemnate pe care le are la formarea unei noi majorităţi, eventual să dea şi noul premier.

Fără îndoială că aceste calcule se fac şi la nivelul conducerii PNL, au provocat şi ieşirile violente ale lui Crin Antonescu.

Explicaţia lui Victor Ponta, „ne-am împăcat”, ar putea fi prematură. Trebuie confirmată şi de către Crin Antonescu la revenirea în ţară.

Chiar dacă mai funcţionează câteva săptămâni, coaliţia USL este sortită eşecului, pentru că nu se apropie măcar de promisiunile din campania electorală.

Votul negativ este la români principala armă de răzbunare împotriva politicienilor care îi mint, mai ales că au păţit-o de prea multe ori.

PNL-istii înţeleg şi ei foarte bine acest argument, aşa că, în opinia mea, este doar o chestiune de timp până vor părăsi guvernarea.