Are România bărbaţi de stat?

Ce şanse are neamul românesc să ne unească dacă nu avem conducătorii potriviţi?

M-am întors de la Venus, de la Şcoala de vară a Acţiunii 2012. Mişcarea unionistă din cele două state româneşti este din ce în ce mai puternică şi asta se va vedea în curând. Semnalele noastre interne arată că noua generaţie unionistă este capabilă să ducă la bun sfârşit dezideratele generaţiei anilor 1990.

Un filmuleţ de la Şcoala de vară, făcut de către colegii din filiala Călăraşi a Platformei Unioniste Acţiunea 2012 este disponibil aici:

Pentru cei care urmăresc atent fenomenul unionist, ce am zis mai sus nu este o noutate. Ce ne este reproşat/aduc ca un argument contra eforturilor noastre, este lipsa de dorinţă a clasei politice pentru a-şi asuma proiectul unionist. În acelaşi registru auzim despre slaba factură a conducătorilor noştri, care nu se vor ridica la înălţimea aşteptărilor nostre. Are România bărbaţi de stat?

                Ca să răspund la întrebare, voi face o radiografie a oamenilor care au marcat politica românească în ultimii ani.

Pentru cei care nu ştiu, Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a organizat Şcoala de vară din acest an apelând la parlamentarii români să adopte un tânăr din Republica Moldova. Detalii aici:

Unul dintre cei mai receptivi parlamentari la apelul nostru a fost Ministru de Interne, Gabriel Oprea. Deşi noi solicitasem sprijin pentru ca fiecare să „adopte” un român de peste Prut, Domnia Sa a ţinut să acopere costurile pentru 10 tineri basarabeni. Şi pe această cale, am dori să mulţumim domnului Oprea.

Pentru cei care nu urmăresc viaţa politică, preşedintele UNPR este unul dintre oamenii cu rol decisiv în conducerea structurilor de forţă din România, conducând cu mână de fier componentele de siguranţă naţională de care un stat precum al nostru are nevoie, mai ales în noul context regional, să fie pregătite.

Seria de emisiuni de la Realitatea, Dosar de politician, nu i-a găsit altă vină mai mare decât faptul că este un naţionalist habotnic. Să mă ierte Dumnezeu, dar de când iubirea de ţară este un lucru rău? În momente când statul nostru va fi supus provocărilor externe iminente, un specialist în siguranţă naţională, apărare şi justiţie militară, patriot, este ceea ce ne trebuie.

La întrebarea adresată în titlu, pot spune că avem bărbaţi de stat. Unul l-am descoperit întâmplător, la nevoie. Voi pe cine mai ştiţi?