Adevarul Live. Leonard Orban: României i-ar reveni 3,9% din numărul de refugiaţi. Această cifră creşte şi nu avem certitudinea că fluxul se va opri

Leonard Orban, în studioul Adevarul Live

Consilierul prezidenţial Leonard Orban a explicat, la Adevărul Live, care sunt ultimele decizii ale UE pentru a contracara valul de refugiaţi, în condiţiile în care afluxul dinspre Orientul Mijlociu continuă, dacă este posibil ca România să primească o cotă mai mare de imigranţi.

Principalele declaraţii ale lui Leonard Orban:

Jean-Claude Juncker a convocat un mini-summit pentru ziua de sâmbătă. Care este tema?

Tema migraţiei şi ce se întâmplă în întreaga regiune.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa?

Este o decizie care urmează să fie luată. Invitaţia a fost transmisă foarte târziu. Vom analiza şi se va lua decizia. Este o conferinţă importantă pentru că statele fac faţă din ce în ce mai greu cu fluxul de imigranţi.

România nu a fost de acord cu cotele obligatorii. Cât de corectă a fost poziţionarea noastră?

Nu s-a finalizat discuţia şi cred că justeţea poziţiei României va fi înţeleasă şi în momentul în care va fi discutat mecanismul de relocare. Se fixează un anumit număr de persoane care să fie preluat. Nu este vorba de acel mecanism iniţial, ci despre posibilitatea de a avea un Mecanism permanent de relocare. Discuţiile deja au început şi nu mai discutăm de 6.200, ci de procente. României i-ar reveni un procent de 3,9%. Această cifră creşte şi nu avem certitudinea că fluxul se va opri. Fiecare stat membru ar trebui să decidiă asupra felului şi numărului. De aceea am mers până la a vota contra acestei decizii, deşi ştiam că nu vom putea bloca aceastăd decizie. Imediat după votul din Consiliul JAI, preşedintele a spus că am votat cu nu şi o vom pune în aplicare.

Deciziile se iau la nivelul Consiliului JAI. La nivel tehnic subiectul este discutat. Există un număr important de state membre care nu sunt de acord. Sunt mai multe state membre care se opun acestui Mecanism decât cele care sunt de acord. Suntem contra unor mecanisme care să ne impună cote obligatorii.

Când estimaţi că vom primi primii refugiaţi?

Este prematur. Un număr de refugiat trebuie preluat din Grecia, un număr dinItalia. Noi preferăm să preluăm primii din Grecia. Şi refugiaţii vor fi întrebaţi. Ţinta este Germania. Germania face eforturi extraordinare. Au preluat de departe cei mai mulţi. Semnalele nu sunt foarte pozitive.

Lucrurile au fost examinate în detaliu. Ne-am gândit la relaţiile bilaterale, la cele cu Comisia Europeană. Am considerat că am acţionat normal, într-un cadru democratic. Am explicat care au fost raţiunile pentru care ne poziţionăm cotelor obligatorii.

V-a reproşat cineva la Consiliul European?

Lucrurile nu se pun aşa. La Consiliul European sunt doat liderii. Este o discuţie care rămâne între cei care participă. S-a încercat să se depăşească tensiunile, să se găsească soluţii de a limita acestui fenomen.

Intervenţia Rusiei în Siria încurcă UE?

Ceea ce contează este ce se decide, dincolo de declaraţii. Consiliul European îşi exprimă îngrijorarea faţă de bombardamente şi faţă de escaladarea conflictului. Aceste concluzii sunt adoptate în unanimitate. Tot prin consens au fost adoptate sancţiuni. Sancţiunile afectează Federaţia Rusă. Este un lucrur lăudabil că unitatea a fost menţinută.

Aţi aflat la Buxelles ce a vrut să spună Jean-Claude Juncker?

Dincolo de ce a spus preşedintele Comisiei, este important ceea ce se face. Concluziile sunt foarte clare. Există şi sentimente antiamericane la nivelul unor state. Poziţia noastră nu s-a schimbat cu nimic. Suntem puternic susţinători ai parteneriatului euroatlantic.

Cum puteţi interveni la sursă?

Situaţia este foarte complicată. UE poate să susţină ajungerea la o soluţie politică, singura care va asigura o stabilitate pe termen lung. Nu suntem în stadiul în care să putem să spunem că decidenţii se pot aşeza la masă, dar este important să avem câţi mai mulţi actori.

S-a vorbit la început mai mult de integrare la început. Acum, de capacitatea statelor.

Primul efort după grană, cazare, asistenţă medicală, este să-i înveţi limba statului. Nu cunosc alte limbi străine.Efortul de integrare este complex. Ei vor depune cererea de azil în România. Cei care vor accepta să vină în România. Unora li se va accepta, altora, nu. Ei nu vor avea acelaşi drepturi ca cetăţenii români. Ei vor putea să fie parte a societăţii în ţara în care a primit azil. Cei care au primit azil în România nu vor putea să margă să muncească în Germania.

Aderarea la spaţiul Schengen a fost un eşec.

Din vară lucrurile s-au schimbat faţă de iunie. Sunt numeroase state membre care au introdus contralele la frontieră şi să construiască garduri. Ce putem deduce? A discuta despre lărgirea spaţiului Schengen este lipsit de sens în condiţiile în care spaţiul va fi reformat pe alte baze. Sunt multe lucruri care nu funcţioenază. în momentul în care se pune problema existenţei spaţiului Schengen. Sub nicio formă nu poate fi calificată ca un eşec al statului român, ci este o situaţia excepţională. Preşedintele Iohannis a spus că rămâne obiectivul aderării la spaţiul Schenge, dar înţelegem care este situaţia în momentul de faţă. Regulamentul Dublin aproape că nu se mai plică. Nu ma înregistrează refugiaţii, ci le asigură tranzitul prin statul respectiv. Lucrurile trebuie să schimbe şi să fie readusă pe tapet.

În momentul de faţă, spaţiul Schengen nu mai funcţionează cum funcţiona înainte. Spaţiul Schenge avea probleme şi anterior. Unul dintre motive pentru care exista rezervă pentru aderarea României şi a Bulgariei a fost legată de lipsa de securizare a unor state.

Faptul că ne-am pregătit intens ne-a asigurat o securizare mai bună decât alte state. Migratorii nu trec pe la noi. Dacă am fi fost state membre Schengen era posibil ca o parte a fluxurilor să treacă din Grecia,  prin Bulgaria, România. UE va trebui să aibă o politică de migraţie selectivă. Acceptăm acea chestiune care se numeşte relocare extra-UE. Eviţi riscurile pentru refugiaţi. Uitaţi-vâ câţi au murit prin această încercare de a traversa Mediterană. Nu este încă foarte clar cine şi cum a venit în momentul de faţă. Migraţia selectivă înseamnă să accepţi să preiei oameni care te ajută.

Dintr-o anumită corectitudine poliică, s-a vorbit foarte puţin, dar este o abordare care trebuie avută în viitor. Europa este un punct de atracţie. Negocierile o să le purtăm în continuare. Mesajele vor fi repetate cu fiecare prilej, dar va trebui să vedem când va fi momentul potrivit. Poţi să te loveşti de un refuz de a discuta. Să nu forţezi.

Vi se pare un început de luptă anticorupţie sau, mai degrabă, o răfuială politică?

Republica Moldova să-şi menţină cursul către integrarea europeană. Nu există o alternativă. Dincolo de evoluţiile la nivelul parlamentar, R. Moldova să meargă în această direcţie. Contactele au fost extrem de dese. Au fost discuţii telefonice. Preşedintele declara că urmărim foarte atent ce se întâmplă în R. Moldova. Noi preferăm să acţionăm.

Aveţi pregătit un plan B dacă parcursul european al R. Moldova nu se va realiza?

Noi sperăm că aceasta este direcţia. Este singurul lucrur pe care vrem să-l declarăm.