Orchestra de Cameră din Basel aduce, duminică, opera în concert "Don Giovanni", la Ateneu

Orchestra de Cameră din Basel aduce, duminică, opera în concert

Orchestra de Cameră din Basel

Duminică, de la ora 16.30, la Ateneul Român, Orchestra de Cameră din Basel, dirijată de Giovanni Antonini, va avea în program, „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart, operă în concert.

Text de Alice Mavrodin

Wolfgang Amadeus Mozart a compus opera „Don Giovanni” în anul 1787. Premiera a avut loc la Praga pe 29 octombrie. Subtitlul lucrării este „dramma giocoso”, termen utilizat în epocă pentru acel gen teatral mixt în care seriozitatea alterna cu gluma. La Mozart, cele două extreme sunt de-a dreptul contopite: cu excepţia personajului titular, toate celelalte suferă într-un fel sau altul, inclusiv cele de pură comedie buffă, Leporello şi Mazetto. La fel, scenele comice, chiar dacă stârnesc râsul, îţi lasă in gust amar căci substratul nu e vesel (cineva e bătut sau indus în eroare etc.) Invers, toate momentele tragice – moartea Comandorului, episodul de groază din cimitir, sfârşitul lui Don Giovanni – capătă, prin prezenţa înfricoşatului Leporello, o notă bufonă. Singurul pe care nu-l ating vicisitudinile vieţii este chiar Don Giovanni: cu vitalitatea lui hiperbolică şi distructivă, trece ca un tăvălug peste vieţile tuturor şi în final peste a lui proprie. Personaj de tragedie fără a fi el însuşi tragic, căci debordează de bună dispoziţie, el oferă o ipostază supradimensionată a eternului „Don Juan”. Mozart, susţinut de excelentul libret al lui Da Ponte, a reuşit aici  performanţa – probabil unică – a unei tragedii în haine de comedie.

Uvertura, în formă de sonată, e precedată de o introducere lentă în care Mozart citează momentul intrării în scenă a statuii Comandorului din finalul operei. Este – pentru secolul 18 – unul din rarele cazuri când un compozitor anticipă în uvertură o temă din opera respectivă.

Actul I, care are cinci tablouri, începe în grădina Comandorului, noaptea. Leporello face de planton în faţa intrării. Din casă ies Don Giovanni şi Donna Anna care încearcă să-l reţină. Văzând că nu poate, strigă după ajutor. Apare Comandorul care-l provoacă la duel pe intrus dar e ucis. Donna Anna îl aduce pe logodnicul ei, dar este prea târziu. Lui Don Ottavio nu-i rămâne decât să jure răzbunare.

2. Pe o stradă în faţa unui han, Don Giovanni o întâlneşte din întâmplare pe fosta lui logod-nică, Donna Elvira. Ca să scape de ea, îl lasă pe valet să-i prezinte inventarul celor peste 2000 de iubite ale stăpânului său.

3. Pe un câmp, nu departe de conacul protagonistului, are loc o nuntă ţărănească: Zerlina se căsătoreşte cu Masetto. Don Giovanni pune imediat ochii pe mireasă, îi îndepărtează pe nuntaşi dar nu rămâne multă vreme singur cu Zerlina pentru că apar Donna Elvira şi, puţin mai târziu, Don Ottavio cu Donna Anna. Aceasta recunoaşte în nobilul senior, la care veniseră să ceară asistenţă, tocmai pe ucigaşul tatălui ei. Demascat, Don Giovanni se face nevăzut. Când toţi au plecat, Don Giovanni revine şi îi declară lui Leporello că vrea să dea o petrecere pe cinste. Scena se încheie cu faimosul cântec de pahar al eroului.

4. Finalul actului are două tablouri, dintre care primul se desfăşoară în grădina conacului unde petrecerea continuă. Don Giovanni o zăreşte pe Zerlina, dar se izbeşte de Masetto care-l pân-dea. Când cei trei se îndepărtează, intră Don Ottavio, Donna Anna şi Donna Elvira mascaţi şi cu gânduri de răzbunare. Nefiind recunoscuţi, sunt invitaţi în casă.

5. În sala de bal, gazda continuă să-i dea târcoale Zerlinei şi o atrage în camera alăturată. Fata ţipă, cei trei mascaţi, care între timp intraseră, sar să o salveze. Are loc o altercaţie dar Don Giovanni le scapă tuturor printre degete, nu înainte de a afirma că nimic nu poate să-l sperie, nici chiar sfârşitul lumii.

Actul II, care are tot cinci tablouri, începe noaptea pe o stradă în faţa unui han. Don Gio-vanni vrea acum s-o cucerească pe subreta Elvirei. Pentru asta, schimbă hainele cu Leporello care, deghizat în stăpânul său, o atrage pe Donna Elvira afară din casă şi pleacă împreună, în timp ce adevăratul Don Giovanni îi cântă o serenadă slujnicei. Intră Masetto cu un grup de ţărani înarmaţi. Don Giovanni, pretinzând că e Leporello, îi trimite care încotro iar lui Masetto îi cere armele, chipurile pentru a le verifica. Dezarmându-l astfel, îl bate măr şi pleacă, dar Zerlina apare la timp pentru a-şi consola iubitul.

 2. Leporello şi Donna Elvira au nimerit în curtea Donnei Anna. El ar vrea să fugă dar atunci intră, perechi, Masetto cu Zerlina iar apoi Don Ottavio cu Donna Anna. Leporello scapă de furia răzbunătorilor dezvăluindu-şi adevărata identitate după care, la momentul potrivit, fuge pe poartă. Cei rămaşi promit să-şi ducă răzbunarea până la capăt şi se despart.

3. Don Giovanni şi Leporello se reîntâlnesc într-un cimitir, în preajma statuii de marmură a Comandorului. Dar tocmai când eroul îşi povesteşte aventurile nocturne, statuia îl ameninţă, ceea ce-i dă lui Don Giovanni ideea de a o invita la cină şi îl pune pe valet să transmită invitaţia.

4. Acasă la Donna Anna. Sub pretextul doliului, tânăra refuză să răspundă afecţiunii logod-nicului ei.

5. La Don Giovanni acasă, masa e întinsă în aşteptarea oaspetelui. Eroul petrece singur în sunetele unei mici orchestre care cântă, printre altele, şi o temă din „Nunta lui Figaro”. Apare Donna Elvira care-şi imploră fostul iubit să-şi schimbe modul de viaţă. Disperată de refuzul lui, dă să plece dar e cât pe ce să se ciocnească de statuie. Oaspetele de marmură însă nu a venit să ia masa ci să-l invite pe Don Giovanni să vină la el. Eroul acceptă dar în momentul când atinge mâna rece a statuii, se deschide iadul şi cei doi sunt înghiţiţi de flăcări.

Opera are şi un epilog – un sextet – în care supravieţuitorii îşi manifestă satisfacţia că vinovatul a fost pedepsit.

Duminică 22 septembrie,  ora 16.30    

Ateneul Român

ORCHESTRA DE CAMERĂ DIN BASEL

GIOVANNI ANTONINI dirijor

Worfgang Amadeus Mozart „Don Giovanni” KV 527 (operă în concert cu elemente de regie)

            Dramma giocoso în două acte, pe un libret de Lorenzo da Ponte

LUCA PISARONI (bas-bariton) – Don Giovanni

SYLVIA SCWHARTZ (soprană) – Donna Anna

OLGA BEZSMERTN(soprană) – Donna Elvira, fosta logodnică a lui Don Giovanni

MIAH PERSSON (soprană) – Donna Elvira, fosta logodnică a lui Don Giovanni 

PATRICK GRAHL (tenor) – Don Ottavio, logodnicul Donnei Anna

GIULIA SEMENZATO (soprană) – Zerlina

ALEX ESPOSITO (bariton) – Leporello, valetul lui Don Giovanni

DAVID SOAR (bas-bariton) – Comandorul, tatăl Donnei Anna; Masetto, logodnicul Zerlinei

 

                                                                                             

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: