Tocmeală legală. Cum îşi negociază infractorii legal pedepsele
0
Aproape o mie de inculpaţi au scăpat de procesele interminabile prin negocieri cu procurorii. Recunoaşterea vinovăţiei, noua prevedere a Codului de Procedură Penală, permite ca infractorii să-şi negocieze pedeapsa. Judecătorii au însă „drept de veto“.
Cel puţin trei infractori au scăpat zilnic de procese în primele nouă luni ale acestui an. Bilanţul pe primele nouă luni ale Noului Cod de Procedură Penală arată că, odată cu intrarea în vigoare a articolului care reglementează recunoaşterea vinovăţiei, statul nu a mai cheltuit bani pe procese interminabile, procurorii nu au avut parte de achitări - surpriză, iar 955 de inculpaţi au scăpat cu pedeapse mai mici pentru că au colaborat cu autorităţile.
Concret, recunoaşterea vinei în timpul cercetării penale permite accelerarea judecării dosarelor şi reducerea pedepselor. Asta implică automat şi o negociere procuror-inculpat care nu este departe de ceea ce vedem în filmele americane. Condiţia de bază pentru începerea negocierilor este recunoaşterea acuzaţiilor de către inculpat, care însă nu trebuie să fi săvârşit o infracţiune pentru care pedeapsa este mai mare 7 ani.
Apoi, totul se desfăşoară ca la piaţă: procurorul propune o pedeapsă mai mare, inculpatul şi avocatul una mai mică, procurorul vrea pedeapsă cu executare, acuzatul cu suspendare sau doar o amendă penală. Într-un final, părţile se întâlnesc la mijloc.
Hoţii, dar şi corupţii, pot semna acordul
Practic, din cei 955 de inculpaţi care şi-au recunoscut vina şi au scăpat de procesul penal, 458 sunt implicaţi în dosare care privesc siguranţa publică. Au recunoscut acuzaţiile persoane care au condus maşini neînmatriculate sau fără a avea permis, dar şi şoferi care au urcat la volan după ce au consumat băuturi alcoolice, conform unor date statistice publicate de Parchetul General. Restul cazurilor de acord privind recunoaşterea vinovăţiei au fost pentru infracţiuni contra persoanei sau contra patrimoniului (furturi, înşelăciuni, distrugeri).
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ consideră că nu doar infracţiunile mai puţin grave ar trebui să beneficieze de această prevedere. „Acordul este redus la infracţiuni de gravitate mică şi medie, care sunt pedepsite până la şapte ani. Prevederea ar trebui extinsă şi pentru alte infracţiuni“, a declarat Mateuţ.
Potrivit statisticilor, au fost şi fapte de corupţie pentru care suspecţii şi-au negociat pedepsele şi, mai mult, care au ajuns la condamnări definitive. Pentru aceste cazuri procesul nu mai urmează calea clasică.
Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a încheiat acorduri cu 27 de persoane, iar în zece dintre aceste dosare instanţa a pronunţat déjà o decizie definitivă. Printre cei care au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA sunt şi trei inculpaţi din dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu este acuzat că a primit informaţii ale Serviciului Român de Informaţii despre supravegherea sa. Fostul ofiţer SRI Elena Albu, mama acesteia, Silvia Bălaj, şi fostul subprefect de Cluj Mihnea Remus Iuoraş au admis integral probele şi faptele de care sunt acuzaţi.
Acordul foloseşte în primul rând statului, care economiseşte timp şi bani. „După opinia mea, foloseşte rapidităţii procedurilor, pentru că înţelegerea cu procurorul presupune că există faptele, că sunt conturate, cel puţin. Va ajuta la rezolvarea mai rapidă a unor cauze. Practic, este în folosul derulării mai rapide a procesului penal. Acordul poate avea diverse consecinţe: o pedeapsă mai mică, renunţare la unele acuzaţii. Inculpatul poate să beneficieze prin atenuarea răspunderii“, este de părere avocatul penalist Ioan Cazacu. Acesta susţine că procurorii vor trebui să se obişnuiască cu această nouă prevedere. „Nu există deocamdată formată mentalitatea procurorului de a face astfel de propuneri “, a explicat Cazacu.
Pericolul pedepselor prea mici, îndepărtat de judecători
Conform procedurii, procurorul poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpaţii, pentru acele infracţiuni care au prevăzută o pedeapsă cu amenda sau de cel mult şapte ani. Acordul poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de inculpat şi se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date că inculpatul a săvârşit fapta de care este acuzat. După încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul va trimite judecătorilor dosarul şi acordul, iar aceştia decid dacă acordul intră în vigoare sau nu.
Instanţa nu poate da o sentinţă mai grea decât cea din acordul semnat de cele două părţi, dar poate să retrimită Parchetului dosarul pentru continuarea cercetărilor, respingând astfel acordul semnat de inculpat cu procurorul. Judecătorii pot respinge acordul şi dacă observă o soluţie nejustificat de blândă faţă de gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.
Mateuţ: Voi sesiza Curtea Constituţională
Profesorul Gheorghiţă Mateuţ consideră că prevederea are o hibă. Concret, din acordul de recunoaştere lipseşte una dintre părţile din dosar: partea vătămată. „Ambele părţi câştigă de pe urma acestei prevederi, adică statul şi inculpatul. Pierde doar persoana vătămată care, surprinzător, nu participă la încheierea acordului. Deşi eu cred că persoana vătămată ar trebui întrebată. Din această cauză, cred că reglementarea este neconstituţională, pentru că ar trebui să permită participarea tuturor persoanelor interesate, inclusiv a persoanei vătămate, care ar trebui întrebată dacă este sau nu de acord cu încheierea acordului. Dacă voi avea ocazia, voi ataca la Curtea Constituţională din acest motiv“, spune avocatul Gheorghiţă Mateuţ.
Judecătorii au anulat acordul cu procurorul care „a uitat“ de dosare
Fosta şefă a Parchetului Paşcani, procurorul şef Emma Daniş, a fost luată în vizor după ce a „uitat” dosarele lucrate de subordonaţi în birou, în loc să-şi dea acordul pentru finalizarea lor. În urma unui control au fost găsite la mapa prim-procurorului 142 dosare care aveau o situaţie juridică incertă, unele cu rechizitoriu întocmit. Unele erau însă raportate ca fiind soluţionate.
Superiorii i-au întocmit Emmei Daniş dosar penal pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi contra intereselor publice. După pensionare, Daniş a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei, pedeapsa acceptată de procurori şi fosta lor colegă fiind de 2 ani cu amânarea executării pedepsei. Curtea de Apel Iaşi a respins însă acordul şi au retrimis dosarul la Parchet pentru continuarea anchetei.
Un avocat recidivist a rămas fără acord
Avocatul Ion Bogdan Mitrache din Baroul Vâlcea a fost trimis în judecata pe 23 octombrie 2014 pentru trafic de influenţă. Cu doar trei luni înainte, avocatul a mai fost o dată trimis în judecată de procurorii anticorupţie sub aceeaşi acuzaţie. Pentru prima faptă, avocatul Mitrache semnase cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei.
„De la momentul sesizării instanţei cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi până la 07 iulie 2014, termenul la care urma să se judece acesta, inculpatul Mitrache Ion Bogdan a săvârşit o nouă infracţiune de trafic de influenţă, într-o manieră absolut identică, pentru care a şi fost trimis în judecata în stare de arest preventiv. Urmare a săvârşirii acestei noi infracţiuni, Curtea de Apel Craiova a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Dosarul Microsoft. Creierul reţelei de influenţă e martor
Şi creierul reţelei de influenţă şi şpăgi, intermediarul întregii afaceri păguboase pentru statul român cu licenţe Microsoft, are calitatea de martor în acest dosar. Este vorba despre Claudiu Florică, fost şef la Fujitsu Siemens. Procurorii arată că, prin alţii, el făcea trafic de influenţă la angajaţii Guvernului, el împărţea contracte, tot el gestiona comisioanele, numite de procurori „mită“. Totuşi, acesta nu a fost inculpat şi nu este anchetat. Asta pentru că Florică a ales să colaboreze în anchetă, iar pe 25 august 2014 a formulat un denunţ în care a dat toate detaliile afacerii pe care o ştia poate cel mai bine. Declaraţia sa pare să fie una dintre cele mai importante piese din puzzle-ul dosarului. Odată cu Florică, şi compania Fujitsu Siemens a formulat un denunţ în acest caz.
Prejudiciul în acest caz este estimat de procurori la aproximativ 200 de milioane de dolari, iar patru persoane au fost deja arestate: oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, dar şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu.
Se încarcă comentariile...
