Sfaturile medicului de la „Matei Balş” care tratează oamenii muşcaţi de câini

Sfaturile
medicului de la „Matei Balş” care tratează oamenii muşcaţi de câini

Medicul Cătălin Apostolescu, de la Centrul Antirabic al Institutului „Matei Balş“ susţine că numărul victimelor mutilate de câini este în creştere de 10 ani FOTO Adevărul

Numai în primele nouă luni din acest an, aproape 10.000 de persoane muşcate de câini au trecut pragul Centrului Antirabic de la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti, pentru a beneficia de asistenţă medicală de specialitate şi de dozele de vaccin corespunzătoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În plus, statisticile specialiştilor de aici arată că 60% din cei care ajung să se trateze la „Matei Balş“ sunt muşcaţi de câini maidanezi, în timp ce 40% sunt muşcaţi de câini cu stăpân. 

„Au fost situaţii în care am rămas şocat când am văzut ce poate provoca un câine”, spune medicul Cătălin Apostolescu de la Institutul „Matei Balş“ din Capitală.

Cele mai mari traume le suferă femeile, copiii şi bătrânii, completează doctorul. „Dacă un bărbat poartă o cicatrice cu mândrie, altfel stă situaţia atunci când vorbim de o femeie. Infirmităţile frecvente cu care rămân persoanele muşcate de câine sunt amputaţiile de degete. Sunt însă situaţii în care câinele muşcă o bucată de obraz ori rupe aripa nasului, acesta din urmă fiind mutilat”, a explicat medicul, care atrage atenţia că aceste cazuri sunt de 10 ani într-un trend crescător.

Acesta completează că, cel puţin în Capitală, nu există vreun sector care să deţină o supremaţie absolută la capitolul persoane muşcate de câini. „Maidanezii sunt repartizaţi uniform în tot Bucureştiul, dar la „Balş“ vin şi persoane din Ilfov sau Giurgiu, pentru că aici beneficiază de asistenţă completă”, arată Apostolescu.

Sterilizarea maidanezilor, ineficientă

Nu mereu situaţia din Bucureşti a fost atât de gravă. Maximul istoric a fost înregistrat la începutul anilor 2000, când la Centrul Antirabic de la Institutul „Matei Balş“ au ajuns peste 22.000 de oameni muşcaţi de câini. În urma unor măsuri luate de Traian Băsescu – la vremea respectivă primarul Bucureştiului –, un an mai târziu numărul celor muşcaţi de maidanezi s-a înjumătăţit, ajungând la 11.000.

În opinia doctorului Cătălin Apostolescu, sterilizarea câinilor maidanezi este o practică ineficientă. „Măsura propusă în ideea că maidanezii nu se vor mai reproduce nu garantează faptul că aceştia nu vor mai muşca. Un câine, fie el şi sterilizat, tot poate să muşte. Oricum, ţinând cont de faptul că durata de viaţă a unui câine depăşeşte 10 ani, ar trebui să se facă sterilizări pe scară largă. Mai exact, ar trebui să fie sterilizaţi cam 20.000 – 30.000 de câini pe an. Astfel, în vreo cinci ani am avea o populaţie sterilă şi în alţi 10 ani nu am mai avea câini vagabonzi”, a subliniat medicul
Cătălin Apostolescu. 

Tratamentul, decontat de Casa de Sănătate

Medicul infecţionist Cătălin Apostolescu spune că o persoană muşcată poate primi fie trei doze de vaccin antirabic, fie cinci doze, în funcţie de cât de gravă e rana. Totuşi, continuă  specialistul, tratamentul pentru rănile provocate de câini apasă enorm pe umerii sistemului de sănătate din prisma costurilor ridicate.

Potrivit legii, Casa Naţională de Sănătate suportă financiar nu doar costurile vaccinurilor, ci şi procedurile de chirurgie plastică, necesare când persoanele atacate rămân cu cicatrici vizibile. „Una este să-i faci o sutură unui pacient şi alta este să îi faci o reconstrucţie facială. Corect ar fi ca proprietarii de câini să îşi asume responsabilitatea financiară pentru ele”, a explicat asistentul universitar.
În plus, Apostolescu spune că la aceste costuri se adaugă şi tratamentul psihologic de care ar trebui
să beneficieze persoanele care trec prin astfel de
traume. 

Cum procedăm când suntem muşcaţi

O persoană muşcată de un câine ar trebui să se prezinte la doctor imediat. În primul rând, indiferent unde se află, aceasta trebuie să încerce să efectueze o dezinfecţie primară a plăgii. Potrivit specialiştilor, cel mai bun dezinfectant al plăgilor sunt apa şi săpunul – în niciun caz alcoolul,  tinctura de iod, betadina sau propolisul. 

„Cu atât mai puţin tinctura de gălbenele. Pasul următor: pacientul să se prezinte la cel mai apropiat cabinet medical şi să-şi facă un pansament corect al plăgii. Pasul numărul trei este să se prezinte la centrul antirabic teritorial în maximum 72 de ore de la producerea muşcăturii”, explică specialiştii. Acesta este intervalul de timp în care virusul rabic este încă localizat la nivelul plăgii, după aceea migrează către sistemul nervos central. „ Odată ce a plecat în organism, nu mai avem mijloace să oprim infecţia”, au completat medicii. 

Cătălin Apostolescu: „O persoană care a făcut rabie moare 100%“

Adevărul“: Ce fel de muşcături au pacienţii care vi se adresează? 

Cătălin Apostolescu (foto dreapta): La noi se prezintă persoane cu muşcături din cele mai uşoare până la victime cu plăgi muşcate, oribile, în care câinele rupe efectiv o halcă din carnea pacientului. Nu există o tipologie anume.

În general, când muşcă un singur câine este vorba de o plagă mai mult sau mai puţin uşoară. În momentul în care victima este atacată de o haită, atunci plăgile sunt oribile. De asemenea, parcă sunt ceva mai urâte plăgile produse de câinii proprii, poate din cauza expunerii. Pentru că una este să mergi pe stradă şi să te atace un câine, care te compostează cum spunem noi, şi alta este să te atace câinele tău, care poate fi şi Saint Bernard şi faţă de care tu nu ai nicio reacţie de apărare pentru că nu te aştepţi. În astfel de situaţii, plăgile sunt foarte urâte.

Pacienţii cu multiple plăgi sunt spitalizaţi?

Cătălin Apostolescu: Da, dar nu aici. Noi asigurăm doar profilaxia turbării, profilaxia tetanosului şi profilaxia suprainfecţiilor care se pot produce prin muşcătura de câine. Tratamentul chirurgical pe care îl necesită anumite plăgi se face în clinicile de chirurgie. Colaborăm cu spitalele Universitar, Floreasca, Bagdasar şi Pantelimon. Mai sunt situaţii în care pacienţii se prezintă direct la camera de gardă a spitalelor respective, fiind foarte grav răniţi. Atunci trimitem noi vaccinul acolo, ca să îi fie administrat.

Ce alte boli în afară de turbare ar putea fi contractate de la muşcăturile unui câine?

Cătălin Apostolescu: În primul rând, suprainfecţia plăgilor cu germenii stafilococ, streptococ. Uneori, aceste suprainfecţii pot fi urâte şi pot duce la fasciite necrozante, există riscul să se facă şi sepsis. Altă boală care se poate contracta prin muşcătura de câine este tetanosul. Dar, dacă tetanosul şi suprainfecţiile pot fi tratate, cu şanse mai mici de succes, rabia nu are tratament. O persoană care a făcut rabie moare 100%, fără să poată fi tratată în vreun fel. Şi, de aceea, noi cădem într-un oarecare păcat de supravaccinare. Ca să putem lua o decizie corectă, trebuie să avem informaţii despre câinele care a muşcat, pe care de multe ori nu le avem pentru că acesta muşcă şi fuge. Atunci preferăm să vaccinăm chiar dacă nu suntem siguri că animalul respectiv are turbare. ;

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările