Roşia Montană: Există soluţii pentru apele roşii

Problemele de mediu au fost mereu în centrul dezbaterilor privind realizarea proiectului minier de la Roşia Montană. Cu toate acestea, ceea ce se aminteşte prea puţin în discuţia publică este actuala situaţie din zonă, unde s-a extras aur timp de 2000 de ani, până în anul 2006, când mina de stat a fost închisă ca urmare a cerinţelor de pre-aderare a României la Uniunea Europeană.

Autorităţile europene au impus eliminarea subvenţiilor pentru activităţile miniere neprofitabile. Cum activitatea era pe minus iar tehnologia învechită, după închiderea a sute de mine, printre care şi cea de la Roşia Montană, au rămas în urmă perimetre în care trebuie realizate ample lucrări de reabilitare a mediului. La Roşia, este vorba în primul rând despre celebrele ape roşii, ale căror fotografii au fost văzute de toată lumea.

Fenomenul apelor acide: de asta se numeşte Roşia
 

Agenţia pentru Protecţia Mediului din judeţul Alba publica anul trecut un raport tulburător despre apele Roşiei Montane. Conform documentului, pe râul Arieş limitele normale pentru mangan erau depăşite de peste 11 ori în luna ianuarie 2012, pentru fier cantitatea se afla de 73 de ori peste limita admisă, iar pentru zinc de 96 de ori. Arsenul, element foarte toxic, se găsea şi el de 5 ori peste limita legală.

Poluarea vine ca urmare a scurgerilor de ape acide din vechile exploatări, rămase neecologizate de sute de ani. Din această cauză, în pâraiele Roşiei Montane flora şi fauna acvatică lipsesc  aproape complet.

Aurul, cuprul, argintul şi alte metale se găsesc adesea în interiorul rocilor bogate în minerale sulfuroase. De regulă însă, acolo unde se găsesc roci cu o concentraţie de sulfuri de peste 1,2%, se generează şi ape acide. La Roşia Montană conţinutul sulfuric mediu este de 1,9%.

Fenomenul este relativ simplu: apa curge peste rocile cu conţinut ridicat de sulf şi formează, în prezenţa oxigenului din aer, o soluţie slabă de acid sulfuric. Acesta dizolvă rocile şi expune metalele grele, colorând apa în roşu. În prezent, 20 de litri de ape acide se scurg în fiecare secundă din vechile galerii, poluând apele de suprafaţă. În zonă se găsesc sute de kilometri de vechi galerii miniere, astfel că „producţia”de ape acide ar putea continua în mod îngrijorător mult timp de acum înainte dacă nu se iau măsuri de ecologizare. De altfel, apele roşii au dat şi denumirea localităţii Roşia Montană.

Curăţarea apelor presupune instalarea unei staţii de epurare şi implementarea unor tehnologii moderne care ar ajuta la ecologizarea zonei şi la crearea de resurse de apă pe care locuitorii să le poată folosi în siguranţă.

Foto: Compania minieră a construit deja o staţie-pilot de curăţare a apelor acide, care funcţionează în zonă de un an şi jumătate. Aici se testează metodele optime de curăţare şi tratare a apelor poluate din zonă. În acvariul plin cu apa curăţată de staţia-pilot trăiesc peşti. După pornirea proiectului minier, odată cu construirea staţiei industriale de tratare a apelor, râurile din zonă vor avea şansa de a reveni la viaţă.

Primul pas a fost făcut: staţia-pilot de curăţare a apelor acide

Doar pentru a curăţa apele acide de la Roşia Montană, România ar trebui să cheltuie cel puţin 30 de milioane de dolari, conform estimărilor specialiştilor. Un calcul aproximativ arată că suma este echivalentul plăţii a peste 10.000 de pensii medii lunare în valoare de 795 de lei, timp de un an.

Situaţia nu este fără ieşire. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care propune o mină modernă la Roşia Montană, a inclus în proiectul său colectarea acestor ape poluate, curăţarea şi folosirea lor ca ape industriale.

Conform acestui plan, RMGC va capta apele contaminate şi le va trece printr-o staţie de epurare. O parte din apă va fi utilizată în proiectul industrial, iar restul va fi curăţată şi va ajunge înapoi în natură, ceea ce va permite revenirea vieţii acvatice. Utilizarea raţională a apei va duce la recircularea în procent de 85%  a apei industriale în procesul
tehnologic.

Cele câteva ONG-uri care se opun proiectului ar putea susţine că acestea sunt doar promisiuni pe care nu ştim dacă RMGC le va pune în aplicare. Ceea ce nu spune însă nimeni este că la Roşia Montană compania minieră a pus deja în funcţiune, de un an şi jumătate, o staţie-pilot de curăţare a apelor, dezvoltată în cadrul unui parteneriat româno-german. Această staţie este folosită pentru a identifica cele mai potrivite tehnologii pentru curăţarea apelor acide. Dovada că s-a descoperit formula ideală este acvariul de 3.500 de litri, plin cu apă tratată, în care trăiesc peşti aduşi din râurile din zonă. Această staţie pilot demonstrează că, imediat ce se obţin autorizaţiile necesare, compania minieră este gata să construiască staţia industrială de curăţare a apelor, împreună cu alte obiective industriale. „Proiectul minier prevede captarea şi curăţarea apelor acide la scară largă înainte de începerea exploatării propriu-zise. Mai mult, planul minei prevede curăţarea întregului perimetru, prin colectarea apelor acide de pe vechile halde de steril şi construirea de canale de deviere. Toate acestea sunt parte a angajamentului nostru ca Roşia Montană să devină o zonă mult mai curată şi mai sănătoasă decât în prezent”, afirmă Horea Avram, Vicepreşedinte de Mediu, RMGC.

Soluţia este deci aproape şi poate fi pusă în practică chiar din primii ani ai proiectului minier, din etapa de construcţie a minei. Însă fără resursele necesare reabilitării mediului, poluarea severă a apelor va continua. La fel şi consecinţele asupra naturii şi sănătăţii localnicilor.

Foto: Apele roşii, poluate de sute de ani, au dat numele localităţii, dar acum aşteaptă să fie curăţate