Răzbunarea „golanilor“ din Piaţa Universităţii

Răzbunarea „golanilor“ din Piaţa Universităţii

Fostul lider al minerilor, Miron Cozma, a fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanităţii

Chemarea minerilor la Bucureşti pentru alungarea „golanilor“ ar putea avea consecinţe pentru Ion Iliescu abia acum. Fostul preşedinte, dar şi alte personaje-cheie ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990 sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii. Analiştii susţin că deşi au trecut 26 de ani de la acele evenimente, pedepsirea vinovaţilor ar fi o reparaţie pentru victimele Mineriadei.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu sunt personajele-cheie ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990, care trebuie să răspundă celei mai grave dintre acuzaţiile prevăzute în Codul Penal: crime împotriva umanităţii. Faptele au fost anchetate din 1997 de procurori militari şi civili, în mai multe dosare în care au fost audiaţi sute de martori, fără însă ca adevăraţii vinovaţi pentru cei patru morţi şi peste 1.200 de oameni bătuţi şi reţinuţi atunci ilegal să fie puşi sub acuzare.

La sfârşitul săptămânii trecute, Parchetul Curţii Supreme a anunţat punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru infracţiuni contra umanităţii, împotriva lui Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Miron Cozma.

„Undă verde“ pentru procurori

Analiştii politici susţin că demersul procurorilor militari este un semnal clar că se doreşte pedepsirea vinovaţilor şi că nu este o simplă coincidenţă redeschiderea succesivă a dosarului Revoluţiei şi cel al Mineriadei.

„E clar că, la un moment dat, a existat un semnal – nu ştiu dacă poate fi legat de factorul politic sau de alte forţe ale statului. E clar că a fost o undă verde dată de undeva, se doreşte ca aceste două dosare, al Revoluţiei şi al Mineriadei, să se ducă într-un final până la capăt şi serios, aşa cum ar fi trebuit să se facă cu mulţi ani înainte. E însă păcat că se întâmplă aşa de târziu, nu meritam să treacă 26 de ani de la acele momente ca să se urnească aceste dosare“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul politic Adrian Zăbavă.

Acesta afirmă că până acum nu s-a dorit condamnarea vinovaţilor. „Se putea face mult mai devreme, însă din anumite motive pe care doar le intuim, aceste dosare n-au fost duse niciodată până la capăt. Să ne amintim de  motivele hilare invocate de procurori pentru a închide dosarele. S-a spus ba că faptele s-au prescris, ba că nu s-au identificat probe. Asta în condiţiile în care multe din aceste probe erau publice – apelul lui Ion Iliescu la mineri să vină în Bucureşti l-a văzut întreaga ţară. Acestea nu erau ascunse în cine ştie ce dosare şi trebuiau căutate. Nu s-au aflat acum alte lucruri noi ca să înceapă urmărirea penală. Nu s-a dorit, iar la un moment dat s-a primit o undă verde“, a mai spus Adrian Zăbavă.

Istoric: Rănile democraţiei post-decembriste nu s-au vindecat

La rândul său, istoricul Constantin Corneanu este optimis că cei vinovaţi vor răspunde în final pentru faptele lor.

„Redeschiderea Dosarului Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 şi trimiterea în judecată a liderilor aflaţi la conducerea statului român în acele clipe reprezintă un eveniment aparte pentru societatea românească, chiar dacă au trecut peste două decenii de atunci. Rănile create democraţiei noastre post-decembriste nu s-au vindecat în totalitate, unele s-au mai cicatrizat, însă nevoia de adevăr şi pedepsire a vinovaţilor a rămas constantă“, a spus istoricul.

„Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 a fost elementul decisiv în a influenţa decizia Occidentului, încă circumspect în ce priveşte modalităţile de conlucrare cu eşaloanele de nivel doi şi trei ale regimului Ceauşescu, de-a bloca accesul României în proiectele aflate în derulare pe arena relaţiilor internaţionale. Uşile care păreau deschise, s-au închis brusc şi cu zgomot. Avea să fie nevoie de mult timp, mult efort politico-diplomatic şi multe concesii în plan politic şi economic pentru ca România să fie considerată un partener demn de încredere. Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 este expresia neputinţei unei societăţi şi-a unei elite politice de-a învăţa din mers sau de-a redescoperi valorile democratice după anii totalitarismului“, a explicat Constantin Corneanu consecinţele Mineriadei.

Mărieş: Nu putem uita ce s-a întâmplat atunci

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie“, care a atacat la CEDO tergiversarea dosarului Mineriadei, este rezervat în ceea ce priveşte demersul procurorilor militari.  
„Eu nu acord niciun merit procurorilor militari care au redeschis dosarul. Ce se întâmplă acum este doar o procedură, care a mai fost şi care din păcate a fost oprită, iar cei acuzaţi au fost scoşi de sub urmărire penală. (...) Decizia de la Marea Cameră a CEDO spune clar că represiunea menifestanţilor din 1990 se încadrează la crime împotriva umanităţii. Deci, încadrarea o avem dată de CEDO, procurorii doar au spicuit din decizie. Procurorii au, practic, tot ce ne trebuie ca să facă un rechizitoriu aşa cum trebuie“,a explicat, pentru „Adevărul“, Teodor Mărieş.
Pedepsirea celor vinovaţi de evenimentele din 13-15 iunie ar fi o reparaţie morală pentru victimele Mineriadei.

„Din păcate, au dispărut mulţi dintre cei care în iunie 1990 au fost arestaţi şi maltrataţi. Nu putem uita ce s-a întâmplat atunci, generaţia noastră trebuie să rezolve acele crime. Este foarte importat pentru victimele de atunci, pentru că şi-au dorit să se facă dreptate. Sunt optimist că se va face dreptate“, a declarat, pentru „Adevărul“, liderul Asociaţiei „21 Decembrie“.
Acesta subliniază că procurorii au omis să facă „nota de plată“ a descinderii minerilor în Capitală.

„O singură chestiune  nu a fost atinsă – stabilirea cuantumului cheltuielilor făcute de stat cu deplasarea minerilor la Bucureşti, de la ciorapi până la pastă de dinţi, de la bâte până la vodcă, de la salarii plătite când nu erau în subteran până la primele pe care le-au primit la întoarcerea acasă. Vorbim inclusiv de cheltuielile pentru cei 1.000 de mineri ţinuţi până în august 1990 de generalii Dobrinoiu şi Abraham în şcoala de ofiţeri de miliţie şi securitate, în caz că manifestaţiile ar fi continuat“, a spus Mărieş.

Reacţia personajelor-cheie ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990

Fostul preşedinte Ion Iliescu a declarat că nu are nimic să-şi reproşeze în legătură cu mineriada din 13-15 iunie 1990.

„Nu este prima dată când se agită chestiile astea. Ce dovezi? Dar care este problema? E o chestiune care s-a petrecut în 1990, am trecut peste ea, am avut alternative la guvernarea ţării. Vor oamenii să..., probabil au primit ceva solicitări să cerceteze. Să cerceteze, care este problema?“, a declarat Ion Iliescu.

Petre Roman a răspuns şi el acuzaţiei aduse de procurori. „O consider, până la urmă, absurdă. Nimic nu justifică această acuzaţie. Singurul lucru pe care îl doream noi era deschiderea traficului în cea mai grea zonă de trafic din Bucureşti, Piaţa Universităţii“, a afirmat Petre Roman.

Culmea ironiei, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, pus şi el sub inculpare, se consideră o victimă a Mineriadei şi arată cu degetul spre vechii aliaţi.

„Se va dovedi, până la urmă că e de-a dreptul o stupizenie, cum să mă faci pe mine inculpat în dosarul iunie '90 când eu sunt victimă la CEDO, împreuncă cu Doru Mărieş?! Dar sunt fericit că în sfârşit se reuşeşte ca responsabilii direcţi, adică preşedintele Ion Iliescu, prim-ministrul Petre Roman şi toţi ceilalţi membri ai  Guvernului care au omorât oameni în Piaţa Universităţii, sunt inculpaţi“, a afirmat Miron Cozma.

Fostul director al SRI Virgil Măgureanu a declarat că speră să nu existe dorinţa de a găsi vinovaţi unde nu sunt de găsit şi că doreşte că procesul să înceapă cât mai repede pentru clarificarea lucrurilor. „Sper că acest lucru să se întâmple în spiritul desăvârşit al obiectivităţii şi a află adevărul“, a precizat el.

La rândul sau, Gelu Voican Voiculescu a spus că este „aberant“ să fie acuzat de organizarea acelor evenimente.

„A fost o tentativă disperată de a împiedică legitimarea şi oficializarea rezultatului alegerilor din 20 mai, care au fost libere. Şi atunci, forţe revanşarde şi nostalgice au creat această diversiune, care pe urmă ne-a fost nouă pusă în cârcă“, a spus Voiculescu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: