Profesorii, duşi cu zăhărelul. Discuţiile pentru majorările salariale din Educaţie, amânate. Ce se întâmplă la Sănătate

Ultima mare grevă a profesorilor a avut loc în noiembrie 2013 FOTO: Arhiva Adevărul

Discuţiile privind majorarea salariilor profesorilor au fost amânate pentru 15 septembrie, în urma primei runde de negocieri dintre guvernanţi şi reprezentanţii profesorilor. Între timp, medicii, controlorii de trafic şi administraţia financiară ameninţă cu proteste.

Profesorii mai au de aşteptat până pe 15 septembrie pentru a afla dacă salariile lor se vor majora cu încă 15%, cât au cerut liderii sindicali din Educaţie. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat luni, la finalul discuţiilor dintre liderii sindicali şi oficialii de la Guvern, că au fost avansate mai multe variante de calendar şi procente, dar s-a convenit o amânare a discuţiilor până când vom şti mai clar care este stadiul legii salarizării.

"Ne-am asumat că Educaţia şi Sănătatea sunt domenii prioritare. Pe 15 septembrie vom veni cu elemente mai concrete. După două ore de negociere, am ajuns la un numitor comun să urgentăm finalizarea legii salarizării şi încercăm în avans implementarea creşterilor salariale deja stabilite care sperăm să aibă loc cât mai devreme posibil în funcţie de stadiul Codului Fiscal şi al Legii Salarizării", a explicat Cîmpeanu pentru „Adevărul". Dacă profesorii vor primi creşterea salarială cerută, aceasta ar însemna un efort bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei, adică echivalentul efortului bugetar pentru mărirea salariilor din Sănătate cu 25% fiindcă în Educaţie sunt mult mai mulţi angajaţi, a mai explicat ministrul Educaţiei.

La rândul lui, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu a explicat, la ieşirea de la discuţiile care au avut loc luni la Guvern, de ce este obligatoriu ca salariile dascălilor să crească până la Crăciun. El a explicat că din 2016, salariul minim pe economie va fi de 1.200 de lei, cu mult peste nivelurile care se practică astăzi în învăţământ. Mai exact, un profesor debutant are un venit net de 830 de lei, iar un învăţător de 780 de lei.

"În momentul de faţă, un profesor debutant cu studii superioare câştigă cu 20% mai mult decât o femeie de serviciu. Nu este normal. Momentan, salariul brut este de 1.200 de lei, dacă ar fi să ajungem la un salariu net de 1.200 de lei, asta ar însemna o creştere salarială de 50%. Sperăm ca până la Crăciun, profesorii să beneficieze de o creştere salarială de 15%", a spus Hăncescu pentru "Adevărul". La rândul său, Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", a spus că, în viziunea sa, 15% este mult prea puţin. "Salariul unui profesor debutant ar trebui să fie de două ori mai mare decât este acum", a spus Nistor.

De altfel, sindicaliştii au convenit recent cu Ministerul Educaţiei o creştere medie de 70% a salariilor personalului din învăţământ, pe parcursul a trei ani. Documentul se află în analiză la Ministerul Muncii şi face parte din noua Lege a Salarizării.

Medicii de pe Facebook îşi dau întâlnire în lumea reală: „Să aibă dimensiunea dezastrului!”

Medicii continuă să ameninţe cu proteste pe care intenţionează să le declanşeze la începutul lunii septembrie. Mobilizarea se face în continuare pe reţeaua de socializare Facebook. Ei şi-au propus să dea startul protestelor pe 1 septembrie, la ora 8.00 cu un miting în faţa Ministerului Sănătăţii şi speră să fie însoţiţi şi de asistenţi, infirmieri şi pacienţi. Însă cadrele medicale nu au voie să protesteze decât în condiţii foarte stricte, asigurând urgenţele şi nepericlitând în vreun fel viaţa pacienţilor care au nevoie de asistenţă medicală.

De aceea, medicii şi-au dat întâlnire şi în seara zilei de 1 septembrie în Piaţa Universităţii, după încheierea programului. Nici cei din alte judeţe nu se lasă mai prejos. Astfel că şi specialişti din Iaşi, Cluj, Târgu Mureş şi Timişoara au stabilit câte un loc de întâlnire în oraşele lor. „Haideţi să arătăm ce înseamnă această cifră - 32.000. Să ne întâlnim toţi, la aceeaşi oră, în aceeaşi zi, în fiecare oraş. Nu protestăm. Doar ne întâlnim să le arătăm câţi suntem. Să aibă dimensiunea dezastrului în caz de grevă sau demisie în bloc”, a scris un medic din grup.

Revendicarea la care cadrele medicale nu vor să renunţe este dublarea salariilor. „Vrem salarii similare cu ale magistraţilor. Unul din motivele pentru care au acele salarii a fost dorinţa de incoruptibilitate. Sincer, şi eu am aceeaşi dorinţă”, a precizat un alt medic.

„Punem punct unui sistem care nu funcţionează”

Ieri, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat că prin fiscalizarea plicurilor se doreşte să se pună punct unui sistem care nu a funcţionat nici în favoarea doctorilor nici în cea a pacientului.

„În momentul în care vorbim de această posibilitate nu vorbim decât de reguli, norme şi fiscalizare. Se încadrează în nişte bareme stabilite anterior, reglate legislativ şi norme ale unei hotărâri de guvern şi atunci totul este fiscalizat, asta cred că trebuie să înţeleagă toată lumea. Aici nu discutăm de un ceas, de servicii sau de micile atenţii. Noi vrem să reglăm şi chiar să punem punct pentru totdeauna unui sistem care nu a funcţionat nici în favoarea medicului, nici în favoarea pacientului”, a declarat Bănicioiu.

Administraţia publică se pregăteşte de proteste

Tot mai multe sindicate sunt decise să declanşeze conflicte de muncă pentru a obţine, în principal, creşteri salariale. Cutia Pandorei a fost deschisă de recentul anunţ de majorare a lefurilor din sistemul sanitar. Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor ”SED LEX” vrea o creştere salarială de cel puţin 30% în administraţia publică, unde 62% dintre salariaţi au venituri situate între 800 şi 1.200 de lei net. „Biroul Executiv al Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX a strâns semnăturile necesare pentru declanşarea acţiunilor de protest la nivel naţional de la 75% dintre membrii noştri de sindicat”, se arată într-un comunicat de presă.

Controlorii de trafic, în grevă generală de la 1 septembrie

Sindicaliştii de la Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) au anunţat că vor declanşa greva generală pe 1 septembrie, la ora 11.00, după ce, în urma protestului de avertisment din15 iulie, nu le-au fost îndeplinite doleanţele.

”Nu vrem să ajungem la grevă generală. Am anunţat-o cu mai mult de 48 de ore înainte pentru a da posibilitatea celor în drept să ne răspunde la revendicări. Cerem desecretizarea unor documente pentru a putea negocia contractul colectiv de muncă. Directorul general a secretizat abuziv ştatul de funcţii, fără de care nu putem negocia salarizarea şi toate celelalte. De luni de zile de când au început negocierile pentru contractul colectiv de muncă ne-a fost interzis accesul la acest document”, a declarat, pentru ”Adevărul”, liderul sindical Florin Diaconu.

Alte revendicări sunt legate de statutul controlorilor de trafic care nu mai sunt apţi să-şi îndeplinească atribuţiile.

”Avem colegi la 55 de ani care nu mai pot să dirijeze, şi-au pierdut abilităţile, nu mai pot face faţă fizic. Până la soluţionarea pensionării anticipate, noi am solicitat ca aceşti controlori să fie folosiţi în alte direcţii, unde experienţa lor este importantă. Asta am cerut noi să fie introdus în contractul colectiv de muncă şi ni s-a refuzat”, a mai precizat sindicalistul.

Intrarea în grevă a controlorilor de trafic aerian va genera un adevărat haos. Controlorii de trafic sunt obligaţi, prin lege, să asigure o treime din traficul aerian. Potrivit sindicaliştilor, din 3.000 de zboruri zilnice, doar 1.000 vor mai fi deasupra României. Excepţie fac doar avioanele de urgenţă.

”În timpul grevei, se va asigura o treime din traficul aerian, la care se adaugă avioanele de urgenţă, cum ar fi cele care transportă şefi de stat sau de guvern, SMURD, Poliţie. Care curse vor circula şi care nu va stabili Eurocontrolul, instituţia care gestionează traficul aerian în Europa”, a mai spus liderul sindical.