Procurorul general cere aviz de la preşedintele României pentru a-l acuza de crime contra umanităţii pe Ion Iliescu

Se strânge laţul în jurul lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu, pentru care procurorul general a cerut preşedintelui Iohannis avizul de începere a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Revoluţiei.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu ar putea fi puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Cel puţin asta vor să facă procurorii care anchetează dosarul „Revoluţia din 89”. Deocamdată însă anchetatorii i-au cerut avizul preşedintelui României în acest sens. Concret, Parchetul General a anunţat, luni, că procurorul general Augustin Lazăr a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare prin care cere aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva celor trei, pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul Revoluţiei este unul dintre cele mai tergiversate din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane. 

Petre Roman – revoltat, Voican Voiculescu nu comentează

Fostul premier Petre Roman a reacţionat, ieri, arătându-se revoltat şi uluit de solicitarea procurorului general. El a negat orice implicare în dosarul Revoluţiei, afirmând că, de fapt, el a fost ţinta focurilor de armă. „Această cerere de urmărire penală mă găseşte în situaţia de a fi pur şi simplu revoltat. Sunt uluit de această chestiune. Era să îmi pierd viaţa pe baricadă, n-am avut niciun fel de implicare de nicio natură în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în zilele acelea (...) Am fost chiar în situaţia de a fi ţintă a focurilor de armă, terorişti, lunetişti, ce au fost împotriva noastră. Această cerere de urmărire penală o găsesc pur simplu absurdă, nu ştiu ce să cred despre aşa ceva“, a spus Petre Roman.

În schimb fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu a refuzat să comenteze situaţia. El a spus doar că nu se aştepta la asta. „Nu vreau să contez decizia procurorului general. Nu mă aşteptam la acest demers. Nu ştiu nimic concret, am aflat şi eu tot de la presă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Gelu Voican Voiculescu.

Anchetă dificilă

Procurorii militari au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem pentru infracţiuni contra umanităţii în acest caz. Printre cei care au fost audiaţi de procurori, în calitate de martor, s-au numărat fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, Laszlo Tokes, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.

În 18 decembrie 2017, Parchetul General anunţa că a fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat puterea totală în România, la foarte scurt timp după fuga lui Nicolae Ceauşescu, anchetatorii concluzionând că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. 

Ancheta a fost deosebit de anevoioasă, incluzând audierea sau reaudierea a numeroşi martori, colaborarea cu istorici, scriitori şi jurnalişti care au documentat subiectul evenimentelor din decembrie 1989, verificarea şi exploatarea arhivelor militare şi civile, precum şi fişarea, scanarea, analizarea şi valorificarea vastei arhive a Senatului României care a stat la baza elaborării Raportului Comisiei Senatoriale privind Revoluţia Română din Decembrie 1989. 

Psihoza teroristă

O concluzie importantă a anchetatorilor a fost modul premeditat cu care s-a acţionat în timpul evenimentelor din decembrie 1989. „Este cert faptul că diversiunea a existat, s-a manifestat complex pe mai multe planuri, fiind cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite“, preciza Parchetul ICCJ.

„Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave“, mai spunea Parchetul.

Parchetul ICCJ menţiona şi că „în legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii şi imitatoare privind desantul de paraşutare“.