Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu anunţă principalele direcţii pentru modificarea Legilor Justiţiei: Adio pensionare anticipată pentru magistraţi
0Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu anunţă, miercuri seară, modificările propuse la Legile Justiţiei. Este vorba despre legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, cea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Printre noutăţile propuse se numără eliminarea posibilităţii de pensionare a judecătorilor după 20 de ani vechime şi prelungirea cu un an a mandatelor procurorilor de rang înalt.
UPDATE 20:30 Mărirea mandatelor funcţiilor de conducere pentru procurorii de rang înalt de la 3 la 4 ani, clarificarea criteriilor şi procedurii revocării procurorilor de rang înalt şi eliminarea prevederii posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea a 20-25 de ani vechime în magistratură sunt doar trei dintre principelele modificări ale Legilor Justiţiei pe care Ministerul Justiţiei le pune în dezbatere publică pentru lunile următoare.
„Adevărul” redă principalele modificări pe care MJ le-a pus în dezbatere publică, miercuri seară, cu privire la Legile Justiţiei, aşa cum sunt ele redate în expunerea de motive:
A fost eliminată prevederea potrivit căreia judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului –executivă şi legislativă. MCV –Raportul din noiembrie 2018 a criticat aceastăprevedere, motivat de faptul că aduce îngrădiri libertăţii de exprimare a magistraţilor şi poate aduce atingere independenţei acestora, constituindtotodatăo sursă de presiune la adresa lor.
Eliminarea prevederilor referitoare la primirea în magistratură fără concurs a foştilor magistraţi cu cel puţin 10 ani vechime. Profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor se realizează şi prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepţia judecătorilor şi procurorilorpensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.
Revizuirea sistemului de promovare a judecătorilor la ÎCCJ, prin revenirea la prevederile anterioare anului 2018, în sensul introducerii unei probe scrise de concurs, cu caracter teoretic şi practic, pe lângă celelalte două existente (evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate şi interviul). În concepţia Ministerului Justiţiei, recrutarea şi promovarea magistraţilor se pot face doar prin concurs pentru creşterea gradului de profesionalizare (Art.112 şi urm.)
Promovarea pe loc sau efectivă a judecătorilor şi procurorilor
Reducerea vechimii minime necesare pentru înscrierea la examenul de promovare la curtea de apel sau la parchetul de pe lângă curtea de apel. S-a redus de la 10 ani la 9 ani vechimeaminimănecesară pentru înscrierea la examenul de promovare la curtea de apel sau la parchetul de pe lâncă curtea de apelpentru corelarea cu vechimea cerutăde legepentru promovarea procurorilor la PÎCCJ, care este tot de 10 ani(Art.129 alin.1 lit.b).
Mărirea mandatelor funcţiilor de conducere pentru procurorii de rang înalt de la 3 la 4 ani. Preluarea în lege a procedurii de selecţie pentru procurorii de rang înalt aplicată dejade către Ministrul Justiţieila numirile procurorilor de rang înalt făcute în anul 2020.
Eliminarea posibilităţii ca Preşedintele României să refuze o singură dată numirea procurorilor de rang înalt. Greco –Raportul din 9 iulie 2019 a cerut eliminarea acestei limitări pentru o mai mare transparenţă a rolului Preşedintelui României în această procedură, în scopul asigurării echilibrului puterilor în stat şi a diminuării rolului Ministrului Justiţiei(Art.149 alin.2).
Clarificarea criteriilor şi procedurii revocării procurorilor de rang înalt.
Textul propus a etaliat procedura de revocare, criteriile avute în vedere, modul de analizare a acestora.
- Revocarea este făcută la propunerea motivată a Ministrului Justiţiei, care se sesizează din oficiu, la cererea adunării generale a procuroriloracelui parchet, sau, după caz, la cererea Procurorului General sau procurorilor şefi ai DIICOT sau DNA.
- Propunerea este trimisă pentru aviz Secţiei pentru procurori a CSM.
- Avizul se emite în 30 de zile, iar neemiterea acestuia nu împiedică continuarea procedurii.
- Dacă procedura este continuată, propunerea este trimisă Preşedintelui României poate refuza revocarea, pentru motive de legalitate.
A fost prevăzută posibilitatea procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile ca urmare a jurisprudenţei recente a Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Kövesi împotriva României-cererea nr. 3594/19/din 5 mai 2020(Art.173 şi urm.).
Eliminarea prevederii posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea a 20-25 de ani vechime în magistratură.
Greco –Raportul din aprilie 2018, Raportul greco iulie 2019, Comisia de la Veneţia -Avizulnr.950/2019, Comisia de la Veneţia Avizul nr.924/2018 au cerut renunţarea la această prevedere, deoarece nu a fost făcută pe baza unui studiu pentru a se vedea impactul asupra sistemului judiciar.Rapoartele internaţionale au semnalat riscul unei crize de personal în cadrul sistemului judiciar, în corelaţie şi cu mărirea duratei formării profesionale a auditorilor de justiţie la INM de la 2 la 4 ani
UPDATE 19:30: Predoiu a explicat că în ceea ce priveşte Legea de organizare judiciară, principalele propuneri sunt desfiinţarea SIIJ care afectează modul de soluţionare a cauzelor judiciare la celelate anchete,reglementarea detaliată a motivelor de revocare în cadrul DNA şi DIICOT.
De asemenea, el a mai anunţat modificări în ceea c epriveşte modul de funcţionare a structurii parchetelor, abandonarea soluţiei legislative din 2018 în ceea ce priveşte compunerea completelor de judecată în apel din 3 judecători şi revenirea la numărul de 2 judecători. El a mai enumerat procedura detaliată de numire în funcţie în cadrul DNA şi DIICOT, transmite News.ro.
Predoiu a mai anunţat eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse în 2018 şi criticate de toată lumea.
Ministrul s-a mai referit la revenirea la normele privind accesul la ICCJ prin concurs. „O inovaţie este introducerea cerinţei dublei specializări pentru ceicare accesează o funcţie de conducere”, a precizat Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu a anuţat că Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică Legile Justiţiei şi invită toţi participanţii din sistem la o „dezbatere temeinică”, aceasta urmând a se finaliza în 31 martie 2021.
Ministerul Justiţiei arăta, în 26 august, după ce preşedintele Klaus Iohannis afirma că Legile Justiţiei trebuie corectate şi cerea ministerului proiecte în acest sens, că proiectele reparatorii ale Legilor Justiţiei vor fi lansate în dezbatere publică în cursul lunii septembrie.
Pe lângă legile justiţiei, vor fi puse în dezbatere publică şi alte legi importante pentru sistemul judiciar, tot în luna septembrie.
În 8 septembrie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma că se lucrează la elaborarea modificărilor la legile justiţiei, acestea urmând a fi puse în dezbatere publică până la finalul lunii septembrie.
„După publicarea lor pe site-ul Ministerului Justiţiei până la finalul lunii septembrie, Ministerul Justiţiei va organiza largi consultări cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, sindicatele grefierilor, Comisia Europeană, GRECO etc, înainte de a fi transmis CSM, unde, de asemenea, vor avea loc largi consultări şi discuţii pe marginea proiectelor”, transmitea Ministerul Justiţiei, adăugând că va urmări „obţinerea unui parteneriat instituţional şi politic larg în susţinerea ulterioară a proiectelor în Parlament”.