Amândouă au avut alături parteneri de viaţă care au stimulat sau au fost în momente decisive ale carierei lor. Contextele politice au fost diferite, Nancy Astor a intrat în Parlament în perioada imediat următoare încheierii primului război mondial. Margaret Thatcher a devenit membru al Parlamentului, în 1959, la 40 de ani după Nancy Astor, şi lider al Partidului Conservator din februarie 1975 până în noiembrie 1990. A fost lider al opoziţiei între 1975-79, şi premier pentru 11 ani. Prima declaraţie de la 10 Downing Street a fost o parafrazare din Sf.Francisc de Assisi, spunând: acolo unde este dezbinare s-aduc armonie, unde este greşeală s-aduc adevăr, acolo unde este neîncredere s-aduc credinţă, acolo unde este disperare s-aduc speranţă.

Discursurile sale sunt din cele mai celebre, precum cel din 30 octombrie 1990 din Camera Comunelor unde făcea referire la întrunirea Consiliului European de la Roma şi la declaraţiile lui Delors cu privire la structura Parlamentului European, iar negativismul oratoric al Baronesei Thatcher s-a redus la esenţă: No! No! No!  Jocurile de cuvinte, ironia fină, fermitatea discursurilor şi politica sa au impus-o ca pe unul din liderii proeminenţi ai istoriei recente mondiale.

Foto

Principalele evenimente şi decizii care au rămas din perioada guvernărilor sale au fost războiul din Falklands care a restabilit încrederea în sine a naţiunii britanice, a salvat economia prin crearea unui model al economiei de piaţă, iar în plan internaţional, un lucru de care Europa de est a beneficiat, a fost aportul său, alături de Ronald Reagan, la grăbirea căderii comunismului. 

Margaret Thatcher a fost în acest sens un contributor intransigent, care a articulat ideologic poziţia împotriva politicii URSS. În 1975, după ce devenise liderul conservatorilor, sovieticii au numit-o pentru prima oară 'Doamna de Fier', titulatură pe care a adoptat-o şi a întors-o în favoarea sa. Margaret Thatcher, alături de Ronald Reagan, a contribuit la crearea unei şcoli de gândire politică, a convingerilor conservatoare, care a avut un impact de durată asupra politicii britanice şi americane. Guvernarea sa a contribuit la sfârşitul Războiului Rece, la răspândirea democraţiei, întărind libertatea economică şi politică la nivel global.

Modul de percepere a realităţii şi simţul extraordinar al politicului a făcut-o să remarce: Nu cred că va mai fi o altă femeie premier în timpul vieţii mele. Nu contează atât de mult dacă avem un premier bărbat sau un premier femeie, dar ceea ce contează este ca persoana să fie potrivită pentru acea funcţie.

Problematica poziţiei faţă de Europa şi a politicii faţă de Uniunea Europeană i-a atras retragerea încrederii acordate de propriul partid, fiind schimbată de la conducerea acestuia în toamna lui 1990, ceea ce a adus şi demisia sa din funcţia de premier şi plecarea din 10 Downing Street pe 28 noiembrie acelaşi an.

Funeraliile Baronesei Margaret Thatcher sunt cele mai importante ale unui politician, după cele ale lui Winston Churchill, cu aproape jumătate de secol în urmă.