Despre cazul Kozlovska de la Chişinău, relaţia bilaterală pe axa Bucureşti-Chişinău şi campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, puteţi citi pe larg în acest interviu.

Jurnaliştii.ro: Ce influenţă credeţi că va avea "cazul Kozlovska" în ecuaţia electorală de la Chişinău?

Andrei Vlăsceanu: Chişinăul a intrat în campania electorală şi vedem tot felul de “artificii”, care mai de care mai luminoase şi suculente pentru cetăţeni. Cazul Kozlovska reprezintă o unealtă într-un război al oligarhilor: Plahotniuc versus Ţopi. La ora actuală nu putem vorbi decât de fapte, nu intrăm în anumite interpretări, şi anume:

1. Lyudmyla Kozlovska conduce un ONG pe banii unui oligarh kazakh, Muhtar Ablyazov, şi a primit bani de la “raiderul no 1 din CSI”, Veaceslav Platon, autorul Laundromatului şi a Miliardomatului;
2. Doamna Kozlovska este personna non grata în Polonia, fiind acuzată a fi agent de influenţă al FSB, iar din informaţiile mele, SBU din Ucraina i-au deschis un dosar la cererea polonezilor;
3. Vedem că liderii PAS & PPDA întreţin o legătură strânsă cu acest ONG, care le-au plătit biletele de avion şi cazarea în Bruxelles pentru diferite evenimente politice, inclusiv acces la decidenţii-cheie.
4. Comisia Parlamentului de la Chişinău, din punct de vedere legal, a colectat informaţii, a venit cu un raport final, pe care l-a trimis Procurorului General;
5. Se încearcă o interpretare rău voită a legii partidelor, care prevede că orice formaţiune politică nu are voie să fie finanţată din exterior.

Discuţia rămâne deschisă, toate opţiunile sunt pe masă, legale şi politice, iar acest lucru va afecta, la un moment dat, parcursul electoral. Însă nu va fi un efect singular, ci un efect cumulat, deoarece vedem o tendinţă în creştere pentru dezvăluiri spectaculoase privind activele şi tranzacţiile ambilor oligarhi.

Prevăd, ca până pe 24 februarie, electoratul să fie mult mai divizat, indiferent de metodele adoptate şi implementate, iar acest lucru va afecta întreaga regiune, indiferent de rezultatele alegerilor.

De ce Bucureştiul s-a retras treptat de pe scena politică de la Chişinău? Cum vedeţi decizia justiţiei moldave în cazul cetăţeniei lui Traian Băsescu?

Din păcate, relaţia Bucureşti-Chişinău merge din inerţie, în sensul că se păstrează un anumit status-quo şi se avansează pe proiectele energetice. Pe 22 noiembrie, avem şedinţa comună de Guvern şi deja este anunţată discuţia asupra unui memorandum privind eliminarea roaming-ului. Vedem că noi grădiniţe şi şcoli sunt renovate de România, însă ceea ce nu există este o strategie pe termen lung şi mai ales în relaţia directă cu cetăţenii.

"E nevoie de cât mai mult softpower în relaţia cu oamenii şi investiţii economice, iar o formă concretă poate fi trecerea CEC Bank-ului peste Prut. Ar fi un semnal puternic, deoarece singura bancă de stat a României, va intra în jocul bancar moldav. Rezumând, este necesară o strategie românească, indiferent de poziţia oficială a Bucureştiului de a susţine parcursul european al Republicii Moldova".

Decizia justiţiei de la Chişinău nu reprezintă o surpriză, deoarece prezenţa activă a lui Traian Băsescu însemna riscuri pentru toţi politicienii, iar acest lucru s-a văzut din reacţiile deputaţilor.

În acelaşi timp, decizia a fost dată pentru satisfacţia lui Dodon, care oricum a încălcat legea la momentul retragerii cetăţeniei, deoarece trebuia efectuată prin atacarea în instanţă a decretului lui Timofti. Plus, faptul că Maria Băsescu rămâne cetăţean, arată că a fost eminamente o decizie politică.

Citiţi interviul complet pe Jurnaliştii.ro.