Guvernul forţează Legea Educaţiei
0
Specialiştii şi părinţii susţin că Executivul vrea să-şi asume răspunderea pe cel mai prost proiect. Executivul a trimis ieri proiectul Legii Educaţiei către Parlament. Luni, birourile reunite ale celor două Camere se vor întâlni pentru a stabili calendarul asumării.
Guvernul a anunţat luni seară că îşi va asuma răspunderea pentru Legea Educaţiei. Proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaţilor a fost trimis ieri la Parlament. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a explicat că procedura aleasă de Executiv este urmarea faptului că senatorii au blocat legea.
Senatorii ar fi încheiat dezbaterile în noiembrie
Membrii Comisiei pentru învăţământ a Senatului susţin însă că dezbaterile ajunseseră la articolul 105 din 331. „Nu s-a mai întâmplat ca parlamentarii să fie întrerupţi din dezbaterile pe o lege, pentru ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe textul respectiv. La Senat s-a muncit degeaba şi e păcat, pentru că secţiunea de preuniversitar a fost adoptată în consens de noi toţi. Dacă eram lăsaţi să mergem până la capăt, în noiembrie terminam. Oricum, legea se aplică pentru 2011-2012", a declarat secretarul comisiei, Nicolae Robu, senator PNL.
Document de lucru pentru Legea Educaţiei
Reprezentanţii asociaţiilor de părinţi au declarat că sunt împotriva asumării. „La Camera Deputaţilor a fost doar un joc politic şi nu s-a ţinut cont de niciun amendament venit din partea noastră. Noi voiam ca ponderea examenelor şi a notelor de la gimnaziu la admiterea în liceu să fie de 50%-50%", a spus Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi. Ştefan Vlaston, preşedintele EDU-CER, consideră că varianta care se dezbătea în Senat era mai bună. „Legea este acum aşa cum a vrut UDMR. Dar PDL joacă de acum încolo miza totul sau nimic", consideră Vlaston.
De ce se grăbeşte Guvernul cu Legea Educaţiei?
Guvernul îşi asumă Legea educaţiei şi ignoră opinia Curţii Constituţionale
Varianta Camerei
- Învăţământul obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde clasele primare şi gimnaziul.
- Absolvenţii clasei a X-a pot susţine Bacalaureatul internaţional, iar diploma obţinută este recunoscută şi conferă aceleaşi drepturi cu cea de la Bacalaureatul naţional.
- Elevii de la liceul teoretic vor învăţa numai trei ani, în timp ce colegii lor de la vocaţional vor face maximum patru ani, la fel ca cei de la tehnologic.
- La terminarea gimnaziului, adică la finalul clasei a IX-a, elevii vor fi evaluaţi obligatoriu, transdisciplinar. Ei vor da o singură probă scrisă comună pentru limba română şi una de circulaţie internaţională. La fel va fi la matematică şi ştiinţe.
Varianta Senatului
- Învăţământul obligatoriu este de 12 ani, de la clasa pregătitoare până la clasa a XI-a, inclusiv. Elevii pot să aleagă felul liceului: teoretic sau profesional.
- Bacalaureatul internaţional a fost eliminat.
- Elevii, indiferent de profilul urmat la liceu, vor studia patru ani.
- La finalul gimnaziului (clasa a IX-a), elevii vor da o testare naţională obligatorie, separat, la: o probă scrisă la limba şi literatura română, una la limba maternă, o probă practică de utilizare a calculatorului şi una scrisă la o limbă străină. Pe lângă acestea, elevii vor mai avea două probe comune: la matematică şi ştiinţe, şi la educaţia civică şi ştiinţe sociale.
Actul normativ va fi adoptat peste 10 zile
Mircea Miclea a fost prezent ieri la videochatul „Adevărul“
Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, a declarat la videochatul „Adevărul" că Legea Educaţiei ar putea fi adoptată în maximum 10 zile de când Guvernul şi-a asumat răspunderea. Fostul ministru a recunoscut că cea mai bună alternativă pentru adoptarea legii era Parlamentul, dar, pentru că legea este blocată din luna mai la Comisia pentru învăţământ din Senat şi opoziţia nu a participat la negocierile de la Preşedinţie, Guvernul a ales varianta asumării.
„Sunt întru totul pentru dezbaterea legii. Eu am contribuit la Pactul Naţional pentru Educaţie pe baza căruia s-a făcut legea, dar am constatat că, după ce l-au semnat, partidele au început să nu mai accepte prevederile din Pact", a precizat Mircea Miclea. Întrebat despre fondurile cu care Executivul va pune legea în aplicare, Miclea a spus că „certitudini nu sunt, dar speranţă da". Când se referă la speranţă, fostul ministru mizează pe Uniunea Europeană. „Şi speranţa este că bugetele viitoare vor fi analizate de Uniunea Europeana şi, dacă bugetele nu corespund, atunci, ele vor fi respinse pentru că anumite standarde europene vor trebui implementate şi în România", a explicat Miclea.
În privinţa evaluării elevilor, fostul ministru a declarat că la sfârşitul celor 10 clase obligatorii va avea loc o evaluare naţională, cu probe transcurriculare, cu un singur examen pentru mai multe discipline. „Pe baza acestor rezultate vom avea o evaluare a competenţelor elevilor", a conchis fostul ministru.
Se încarcă comentariile...
